Ce efecte va avea oprirea reactorului 1 al centralei de la Cernavodă
Şefa operatorului centralei de la Cernavodă a menţionat ca posibile efecte ale opririi Reactorului 1: un aport mai mare de producţie din partea Complexului Energetic Oltenia, o creştere a importurilor dar şi a preţurilor.
România va importa energie electrică în condiţiile opririi Unităţii 1, având în vedere că nu se va putea baza pe producţia din centralele eoliene pentru a suplini necesarul de energie electrică, a mai spus Lulache în cadrul evenimentului ZF Smart Energy.
Întrebată când ar putea începe retehnologizarea Unităţii 1, şefa Nuclearelectrica a menţionat ca posibil termen anul 2025. Ea a explicat că acest proces, care s-ar putea întinde pe doi ani, presupune înlocuirea unor componente importante, pentru care trebuie să facă comandă cu şase ani înainte. Durata de viaţă a unităţii 1 va fi prelungită însă cu încă 25 de ani.
De asemenea, pentru a face această comandă, Nuclearelectrica trebuie să demareze producerile de contractare din 2018, iar înainte de aceasta să aibă o structură de finanţarea agreată, în urma efectuării unui studiu de fezabilitate şi obţinerii aprobării acţionarilor.
Daniela Lulache a mai spus că Nuclearelectrica lucrează la proiectul retehnologizării Unităţii 1 încă din 2013. De asemenea, societatea „a pus deoparte” pentru acest proiect 300 de milioane de euro, din necesarul de investiţii estimat între 1,2 miliarde – 1,5 miliarde de euro.
Nuclearelectrica este operatorul singurei centrale nuclearelectrice din România, din Cernavodă, şi este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Centrala de la Cernavodă asigură, prin cele două reactoare, aproximativ 20% din consumul de electricitate la nivel naţional.