‘Studiile identifică o povară administrativă pentru mediul de afaceri de aproximativ trei miliarde de euro, reprezentând peste 2% din PIB. România se află pe locul 55 din 189 în clasamentul global privind uşurinţa cu care o companie îşi poate plăti taxele. O firmă medie are de făcut 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie regională de mai puţin de zece plăţi’, se arată în document.
De asemenea, în document se precizează că scorurile înregistrate de România pentru cele 10 elemente avute în vedere la stabilirea clasamentului Doing Business al Băncii Mondiale sunt: locul 45 din 189 de ţări la demararea unei afaceri, locul 105 la obţinerea autorizaţiei de construcţie, locul 133 la conectarea la reţeaua electrică, locul 64 la înregistrarea proprietăţii, locul 7 din 189 de ţări la obţinerea unui credit, locul 57 la protejarea investitorilor, locul 55 la plata taxelor, locul 1 din 189 la comerţ exterior, locul 34 la aplicarea contractelor şi locul 46 din 189 la procedura de insolvenţă.
Nu în ultimul rând, România are un scor de 3,2 din maximum 7 la indicele sarcinilor administrative generate de reglementări, respectiv locul 94 dintr-un clasament în care au fost incluse 148 de ţări.
Potrivit Ministerului Economiei, debirocratizarea continuă şi rapidă a tuturor instituţiilor publice şi reducerea costurilor totale impuse oamenilor de afaceri şi IMM-urilor prin taxe administrative, precum cele pentru obţinerea unei autorizaţii sunt principalele obiective ale debirocratizării.
Măsurile avute în vedere în acest sens vizează dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea unui ghişeu unic online pentru relaţia dintre persoanele fizice şi juridice cu instituţiile statului; cloud computing guvernamental: crearea unei infrastructuri de tip cloud pentru administraţia publică; realizarea interoperabilităţii sistemelor informatice la nivel naţional pentru asigurarea interconectării bazelor de date, astfel încât funcţionarul public să poată soluţiona în cel mai scurt timp cererile contribuabililor privind furnizarea de servicii publice.
De asemenea, se doreşte eliminarea punctuală a unor proceduri administrative de tipul celor cuantificate de Banca Mondială (raportul Doing Business), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi alte instituţii similare şi implementarea Strategiei privind mai buna reglementare 2014 – 2020 (HG nr.1076/2014); măsurarea şi reducerea costurilor de conformare; reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri, având în vedere şi solicitările primite pe platforma www.maisimplu.gov.ro.
Potrivit documentului publicat pe site-ul ministerului, bugetul total estimat pentru implementarea Axei 1 din Programul Operaţional pentru Capacitate Administrativă 2014 – 2020, în care se încadrează şi simplificarea procedurilor administrative, este de 326 milioane de euro, iar bugetul estimativ pentru implementarea Axei 2 din Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020 în care se încadrează şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi de cloud computing se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro.
‘Finanţarea de la bugetul de stat implică, în general, activităţi care pot fi realizate în limita cheltuielilor cu salariile adoptate anual prin Legea bugetului de stat. De asemenea, din aceste bugete vor fi acoperite cheltuielile aferente cofinanţării necesare pentru activităţile realizate prin proiecte finanţate din fonduri structurale’, se precizează în document.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat marţi, 5 iulie, dezbaterea publică a documentului strategic ‘România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă’.
Proiectul ‘România competitivă’ continuă cu o serie de 16 sesiuni consultative pe baza celor peste 90 de măsuri economice care pot contribui la definirea unei viziuni de consens pentru o creştere economică sustenabilă până în anul 2020.
Prima sesiune de consultare, cu tema ‘Debirocratizare’, va avea loc în data de 12 iulie, iar în data de 14 iulie, va urma cea de-a doua dezbatere, care va avea ca subiect ‘Agricultura’. Cu trei zile înaintea fiecărei întâlniri, măsurile propuse dezbaterii, precum şi obiectivele specifice, vor fi făcute publice pe site-ul Ministerului Economiei.
Pe întreaga perioadă a calendarului de consultări, care se va desfăşura între 12 iulie -16 septembrie, sesiunile de dezbateri vor fi conduse de Vasile Iuga, senior advisor PwC. Principiile după care se vor desfăşura consultările sunt transparenţa şi reprezentativitatea (printr-o participare specifică pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat în dezbatere). Criteriile după care se vor analiza şi integra comentariile primite sunt efectul asupra creşterii PIB potenţial (prin intermediul capitalului, forţei de muncă sau al productivităţii totale), impactul bugetar acceptabil şi neutralitatea politico-ideologică.
‘România competitivă’ are schiţate liniile de acţiune pentru următorii patru ani, linii care pot primi acum, în urma consultărilor cu specialiştii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizaţii civice, elementele de valoare adaugată şi consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cât mai curând posibil, se precizează în comunicatul Ministerului Economiei.