Trei săptămâni de lupte politice pentru răspunsul la întrebarea: Cine rămâne la Cotroceni?

De la momentul votului în ziua referendumului, întreaga scenă politică a perpetuat climatul din campania electorală pentru a-şi impune punctul de vedere, fie pentru a confirma demiterea lui Traian Băsescu, fie pentru a-l menţine în fruntea statului. Şi într-un caz şi în celălalt decizia poate fi luată doar la nivelul Curţii Constituţionale, unde judecătorii stabilesc validarea sau invalidarea referendumului, respetiv dacă cei care s-au prezentat la urne reprezintă o majoritate relevantă pentru a duce la prima înlăturare din funcţie a unui şef al statului, după 1989.

– Duminică 29 iulie: Are loc referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Prezenţa la vot e de 46,24%. Pentru validarea referendumului, participarea trebuie să fie de minimum 50% plus unu din totalul alegătorilor înscrisi pe listele electorale permanente. Tot pe 29 iulie seara, liderii PSD Dan Şova şi Liviu Dragnea anunţă că au depăşit pragul de 50% necesar validării. La miezul nopţii, Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot nu depăşeşte 46%.

Chiar şi după rezultatele BEC care arătau o invalidare clară a referendumului, senatorul PSD Dan Şova continuă în noaptea de 29 spre 30 iulie să anunţe că, de fapt, cvorumul a fost întrunit. „Din estimarea pe care o avem, rezultatul final va fi între 51-52, mai precis spre 52%”, anunţă Sova după ora 1:00 noapte. Următoarea zi a constatat că a pierdut un milion de voturi pe drum.

În noaptea referendumului, Traian Băsescu şi PDL anunţă că referendumul este invalidat. Traian Băsescu declară că este mai puternic ca niciodată.

– Luni 30 iulie: La ora 14:00, BEC anunţă rezultatele oficiale care spun că pragul de 50% din cei peste 18,2 milioane de alegători nu a fost atins. Datele oficiale arată însă prezenţe demne de cartea recordurilor în comunele din judeţele Olt, Teleorman, Mehedinţi şi Vrancea, aceste judeţe fiind fiefuri ale PSD.

Tot pe 30 iulie, la ora 14:20, Ion Iliescu declară pentru gândul că referendumul trebuie validat deoarece cvorumul a fost atins. Justificarea: în România nu sunt de fapt 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot, ci doar vreo 14-15 milioane. Iliescu anunţă că a trimis o scrisoare şi Curţii Constituţionale în care explică de ce referendumul trebuie validat pentru că în realitate nu sunt 18 milioane de votanţi.

Premierul Victor Ponta anunţă că nu se va mai organiza un nou referendum, strategia USL fiind ca referendumul din 29 iulie să fie validat de Curtea Constituţională. În şedinţa USL se fac primele analize privind posibilitatea scoaterii de pe listele electorale permanente a celor care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

USL pregăteşte un document pe care urmează să-l trimită Curţii Constituţionale pentru validarea referendumului. Printre motivele invocate se numără faptul că la declanşarea procedurii de demitere a preşedintelui Băsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiţia de prezenţă pentru validarea referendumului. De asemenea, cei din USL invocă boicotul PDL, care a afectat participarea cetăţenilor la urne. Cei din USL transmit Curţii mai multe informaţii privind cvorumul care trebuie luat în considerare pentru validarea referendumului. „În realitate, cei 9 milioane de votanţi la referendum – nu reprezintă 50%, ci circa 60% din cetăţenii cu drept de vot”, spun liderii USL.

Pe 30 iulie seara, teoria validării referendumului pe considerentul că, în realitate, nu sunt 18,2 milioane de români cu drept de vot este detaliată de acelaşi senator Dan Şova la posturile TV. Traian Băsescu punctează şi el că, în realitate, majoritatea de 10,5 milioane de români cu drept de vot a spus nu referendumului prin neprezentare la vot. Băsescu a mai adaugat că cei au organizat lovitura de stat, eşuată la referendum, trebuie să răspundă în faţa instituţiilor statului.

Pe 30 iulie seara, Ion Iliescu revine cu o postare pe blogul său în care accentuează idea că referndumul trebuie validat. „În realitate, cei 9 milioane de votanţi la referendum – nu reprezintă 50%, ci circa 60% din cetăţenii cu drept de vot”, scrie Ion Iliescu pe blog.

– Marţi 31 iulie, referendumul este contestat de USL şi de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. USL cere validarea referendumului pe motiv că, în realitate, listele electorale sunt „umflate” şi că de fapt nu ar fi existat 18,2 milioane români cu drept de vot, ci mult mai puţini, iar cei peste 8 milioane care au participat la referendum ar asigura cvorumul de 50% plus unu.

Senatorul PNL Varujan Vosganian spune că USL a cerut CCR să verifice cvorumul de prezenţă în baza datelor INS. Încep discuţiile despre „România reală” şi „România statistică”.

În PNL primele semne de tensiune încep să răzbată public. Acuzaţi de preşedintele Crin Antonescu că nu şi-au făcut treaba la referendum, şefii de filiale transmit la centru că nu sunt singurii vinovaţi. Cristian Adomniţei îşi dă demisia din funcţia de vicepreşedinte al PNL şi îi aminteşte lui Crin Antonescu că şi el a promis că va face acelaşi lucru dacă preşedintele suspendat se întoarce la Palatul Cotroceni. Coordonatorul campaniei liberalilor la referendum, Relu Fenechiu anunţă şi el că este dispus să-şi dea demisia. Surse politice relatau că, în partid, se fac presiuni asupra ministrului Victor Paul Dobre pentru ca listele electorale permanente să fie „periate”.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, iese într-o conferinţă la Palatul Cotroceni şi le cere judecătorilor Curţii să ţină cont de „cifrele reale” privind cvorumul de prezenţă şi nu de „cifra birocratică”, care nu a fost actualizată din vina autorităţilor.

Traian Băsescu declară că singura instituţie care este abilitată să spună câţi români cu drept de vot sunt, număr pe baza căruia se stabileşte cvorumul, este Ministerul Administraţiei şi Internelor condus la acel moment de Ioan Rus (PSD) şi al cărui ministru delegat era Victor Paul Dobre (PNL).

Victor Ponta face următoarea declaraţie: „Îl somez pe Băsescu să înceteze imediat ameninţările faţă de românii care au votat. Să înţeleagă că este un preşedinte ilegitim pentru România.” Traian Băsescu declară că PSD şi PNL au obligaţia să depună armele şi să asigure stabilitatea ţării.

– Miercuri 1 august: Curtea Constituţională se reuneşte în prima şedinţă pentru a discuta contestaţiile USL, dar şi pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amână pentru 2 august. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, declară că au fost cerute informaţii de la MAI şi INS şi că, înainte de a se pronunţa cu privire la rezultatul referendumului, judecătorii CC trebuie să aibă documente oficiale, trimise către ei de instituţii.

Cel mai controversat episod care s-a derulat pe 1 august este cel al adreselor CCR către MAI şi retur. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor elctorale. În presă este publicată şi o adresă cu acest conţinut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine şi clarifică situaţia menţionând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale. De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul „Referendumul”, se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate.

Pe 1 august, MAI transmite prima adresă către CCR în care spune că pe listele electorale sunt înscrise18.292.514 de persoane. „În copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29.07.2012, întocmite potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul electoral, au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane”. Adresa este semnată de ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre şi, pentru ministrul Administraţiei şi Internelor Ioan Rus, de chestorul principal de poliţiei Căbulea Ioan-Nicolae, secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Tot pe 1 august, după ce este trimisă prima adresă, după orele 22:00, la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor are loc o întâlnire la care participă ministrul delegat pentru Administraţie – Victor Paul Dobre, chestorul principal de poliţie Căbulea Ioan-Nicolae şi chestorul de poliţie Manoloiu Constantin.

La această întâlnire, ministrul delegat pentru Administraţie,Victor-Paul Dobre, îi solicită chestorului de poliţie Manoloiu Constantin să întocmească o completare la solicitarea deja transmisă Curţii Constituţionale pentru o interpretare „corectă” a adresei iniţiale, în cursul nopţii lucrându-se la proiectul acestui document, ce a fost asumat prin semnătură de către chestorul de poliţie Manoloiu Constantin.

Completarea solicitată de Dobre spune textual că MAI nu îşi asumă numărul de 18,2 milioane de alegători de pe listele electorale. Practic această adresă resetează din nou deznodământul referendumului şi dă posibilitatea USL să realizeze actualizarea listelor şi să pună în practică teoria enunţată public de Ion Iliescu, potrivit căreia nu sunt 18,2 milioane de români şi că referendumul este valid.

Procurorii care deschid rapid dosarul „Referendumul”, în care ministrul Dobre este acuzat de abuz î spun că cea de a doua adresă semnată de Victor Paul Dobre are un caracter fictiv şi că scopul este reducerea numărului de votanţi de pe liste. Iată ce reţin procurorii în referatul înaintat Parlamentului României: „Documentul avea practic un caracter fictiv, iar această împrejurare a fost cunoscută de către învinuiţi. Potrivit probelor administrate în cauză, scopul îl constituia justificarea formală a operaţiunilor ulterioare, prin care din listele electorale permanente urmau să fie excluse un număr de persoane cu drept de vot. În această perioadă numitul Victor-Paul Dobre şi învinuiţii au desfăşurat mai multe demersuri, au purtat mai multe discuţii despre modalităţi prin care, într-un mod aparent legal, să se poată ajunge la o diferenţă între numărul electorilor de la referendumul din 29.07.2012 şi cei pe care urmăreau să-i obţină printr-o actualizare ulterioară”.

Pe 1 august, Ion Iliescu revine şi susţine pledoaria că referedumul trebuie validat. Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă pe blog, miercuri, într-un text pe tema deciziei pe care Curtea Constituţională o va lua în legătură cu referendumul de demitere a preşedintelui ales, că a condiţiona validarea consultării populare de jocul câtorva procente contravine Constituţiei.

Din PSD vin primele anunţuri privind înfrângerea, anunţuri care îl nemulţumesc pe preşedintele interimar Crin Antonescu. Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă declară „USL nu mai are ce face”.

Pe 1 august, în „Gândul” apar informaţiile că premierul Victor Ponta şi preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au fost împreună cu familiile la mare, la vilele de protocol de la Neptun. Tot pe litoral s-a aflat şi ministrul de Interne, Ioan Rus. În cadrul discuţiilor Victor Ponta îi cere lui Ioan Rus să actualizeze listele electorale permanente şi să scoată de pe ele persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Ministrul de Interne nu este de acord cu această decizie politică, luată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta.

– Joi 2 august: Adresa MAI în care spune că nu îşi asumă răspundera faţă de corectitudinea listelor electorale permanente este înregistrată la CCR. Tot pe 2 august, CCR anunţă că amână luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului pentru 12 august. CCR emite un comunicat în care spune că a primit date contradictorii.

În acest moment se constituie la Parchetul General ceea ce este generic numit „dosarul Referendumul”. Procurorii spun că s-au autosesizat din oficiu după ce CCR a publicat comunicatul în care arată că a primit date contradictorii.

Curtea Constituţionlă a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestaţiile USL referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României.

Tot pe 2 august, citând din adresa controversată a CCR în care se spune că este nevoie de actualizarea listelor electorale, Guvernul Ponta anunţă că va organiza un mini-recensământ.

Liderul PNL Eugen Nicolăescu declară că, dacă CCR va invalida referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, atunci Parlamentul are o singură cale, în sensul continuării consultării populare cu un al doilea tur de scrutin.

De la Cotroceni, preşedintele interimar Crin Antonescu salută decizia CCR de a amâna verdictul referendumului pentru 12 septembrie. „Această amânare are în fond la originea ei convingerea Curţii că în procesul democratic contează fiecare vot şi contează voturile oamenilor reali”, spune Antonescu. PDL se arată suprins de decizia CCR şi mai mulţi lideri ai partidului cer demisia Guvernului Ponta pe motiv că ar fi organizat defectuos referendumul. De cealaltă parte, USL apreciază ca pozitivă decizia Curţii de a prelungii incertitudinea privind rezultatul referendumului pentru 12 septembrie.

Preşedintele interimar Crin Antonescu trimite un mesaj clar către Ioan Rus şi Ministerul de Interne. „Ministerul Administraţiilor şi Internelor va trebui să-şi facă cu mai multă eficienţă, cu toată eficienţa, datoria până la data stabilită de Curtea Constituţională, şi, desigur, de atunci încolo”, spune de la Palatul Cotroceni Antonescu.

La PNL, ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, este convocat într-o şedinţă informală în care i se cere să scoată din cvorumul de prezenţă 1,6 milioane de persoane pentru ca referendumul să fie valid. Acesta explică că românii cu domiciliul în străinătate, aproximativ 500.000, au fost deja scoşi de pe listele electorale permanente.

Ponta spune că face mini-recensământ. Băsescu vorbeşte despre ilegalităţi şi le aminteşte primarilor că se îndreaptă spre un drum care are o singură ieşire „celula”.

– Vineri 3 august: CCR anunţă că a modificat data şedinţei în care decide soarte referendumului pentru 31 august.După ce pe 2 august s-a autosesizat, Parchetul General preia procesele verbale privind listele electorale, inclusiv cele suplimentare, referitoare la voturile de la referendum. Ministrul de Interne, Ioan Rus, anunţă că autorităţile vor organiza, până pe 24 august, un mini-recensământ, urmând ca românii să fie vizitaţi acasă de un reprezentant al Primăriei.

Pe 3 august are loc o discuţie între Victor Paul Dobre şi Ioan Rus. Stenogramele din „dosarul referendumul” arată faptul că ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, îl anunţă pe ministrul Ioan Rus că preşedintele şi primul-ministru s-au înţeles ca el să demisioneze. Motivul ar fost acela că Dobre a semnat pentru lista cu 18,2 milioane de alegători.

În PNL lucrurile se precipită. Ministrul Victor Paul Dobre este convocat la o videoconferinţă la care participă şi Crin Antonescu. Relu Fenechiu, Marcel Vela şi Dan Radu Ruşanu îi cer demisia lui Victor Paul Dobre deoarece a menţinut pe listele electorale permanente 18,2 milioane de persoane. Victor Paul Dobre îl anunţă pe ministrul Ioan Rus ce i s-a cerut la partid.

Preşedintele interimar Crin Antonescu are o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta. Ponta anunţă că mini-recensământul începe de pe 6 august şi că românii din străinătate trebuie scoşi de pe listele electorale permanente. La finalul zilei, Traian Băsescu contraatacă virulent. Spune că scoaterea românilor de pe liste este ilegală. De asemenea, transmite un mesaj către primari referitor la minirecensământ : „Primarii să nu intre într-un joc din care ieşirea nu poate fi decât într-o celulă”.

Tot vineri 3 august, preşedintele suspendat, Traian Băsescu, declară că şeful de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu, „a minţit” ori înainte, ori după referendum, transmiţându-i un mesaj care va fac e carieră: „Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor! (…) Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor!”. În acel moment, procurorii Parchetului General investigau deja dosarul „referendumul”, dosar în care primul urmărit penal urma să fie chiar chestorul Manoloiu.

Senatorul PSD Dan Şova susţine, vineri 3 august, că Guvernele Boc şi Ungureanu au avut obligaţia legală de a organiza atât registrul alegătorilor, cât şi listele electorale, şi-i acuză pe cei doi foşti premieri că nu s-au aplecat asupra Legii 35/2008. Apar şi primele speculaţii despre remanierea miniştrilor Ioan Rus şi Victor Paul Dobre. Întrebat la un post de televiziune dacă a discutat despre o remaniere guvernamentală cu preşedintele interimar, premierul Victor Ponta neagă.

– Sâmbătă 4 august: Preşedintele suspendat Traian Băsescu declară că nu va participa la mini-recensământ dar că, după calculele sale, acest demers ar duce la creşterea listei de votanţi cu 300 000. Băsescu îi atenţionează pe miniştrii Rus şi Dobre să facă în mod legal actualizarea listelor electorale, aşa cum a cerut Curtea Constituţională prin adresa transmisă Guvernului în data de vineri 3 august, nu să facă un recensământ abuziv. „Orice altă abordare în raport cu solicitarea CC înseamnă mistificare, fals, abuz”, transmite Băsescu. După şase zile, Victor Paul Dobre urma să fie acuzat de procurori de abuz în serviciu.

Preşedintele interimar Crin Antonescu declară, sâmbătă 4 august, căRomânia risca să înregistreze, în toamnă, violenţe sociale mai grave decât cele de la începutul anului, dacă suspendarea lui Traian Băsescu şi referendumul de demitere nu ar fi avut loc în acest moment. Crin Antonescu neagă şi el informatiile despre remanierea miniştrilor Ioan Rus şi Victor Paul Dobre şi spune că nu a discutat un asemenea scenariu cu premierul Victor Ponta.

După discuţiile tensionate de la PNL, premierul Victor Ponta dă semne că este dispus să renunţe la ministrul Ioan Rus. Primul-ministru declară că afirmaţiile ministrului Ioan Rus privind listele electorale permanente nu sunt adevărate. Peste două zile Ioan Rus urma să-şi prezinte demisia din funcţia de Ministru de Interne şi al Administraţiei, acuzând presiunile la care a fost supus pentru modificarea listelor electorale permamente de la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

– Duminică 5 august: Duminică seara, preşedintele suspendat Traian Băsescu subliniază că nicio lege nu permite Guvernului să îi scoată de pe listele electorale pe românii cu domiciliul sau rezidenţa în străinătate, el arătând că la referendum de fapt ar fi trebuit incluşi pe listă şi 460.000 de români cu locuinţă în afara ţării. Crin Antonescu declară că există motive pentru ca ministrul Ioan Rus să demisioneze. Nu face însă nici o referire la ministrul delegat Victor Paul Dobre.

Duminică seara are loc o conversaţie între Ioan Rus şi Victor Paul Dobre.Ioan Rus îi spune lui Dobre că nu doreşte să îşi petreacă bătâneţea în puşcărie. Discuţia dintre cei doi are ca subiect referendumul şi actualizarea listelor. Practic Rus spune că nu doreşte că comită o ilegalitate.

– Luni 6 august: Luni dimineaţă, CCR face publică o adresă transmisă către MAI. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, spune în adresă că a cerut MAI listele electorale permanente actualizate. Din acestă formulare reiese că este exclusă o actualizare a listelor printr-un mini-recensământ. Cu toate acestea, nu este clar de ce Curtea Constituţională a decis să amâne verdictul referendumului pentru 31 august având în vedere că informaţiile solicitate există deja şi nu era nevoie de o perioadă de timp atât de mare.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a declarat, pentru gândul, că vede necesară elaborarea unei legi „care să statueze că românii plecaţi din ţară mai mult de şase luni, eventual un an, trebuie să fie scoşi din listele electorale permanente”.

Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, declară, luni seară, că, imediat ce Guvernul va depune la Curtea Constituţională listele electorale, el se va adresa CCR cu o cerere de scurtare a termenului la care Curtea ar trebui să se pronunţe privind validarea sau invalidarea referendumului.

Ministrul Internelor, Ioan Rus, demisionează din funcţie. Rus acuză presiuni din partea lui Traian Băsescu şi a lui Crin Antonescu. Victor Paul Dobre, ministrul delegat la MAI demisionează şi el. Tot luni 6 august, Ioan Rus declară că pe listele electorale pentru alegerile locale au fost 18.315.880 de cetăţeni cu drept de vot, iar pentru referendum aceste liste au fost curăţate de alegători care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, fiind trecute 18.294.514 persoane, cu 21.366 mai puţine.

Conducerea PSD discută ca toţi cei care au domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor să fie scoşi de pe listele electorale permanente. Numărul estimat de PSD – două milioane de persoane. Victor Paul Dobre şi Ioan Rus sunt bănuiţi că au dat dovadă prea multă prietenie cu preşedintele PDL.

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, le prezintă colegilor de partid un document despre referendumul de demitere a preşedintelui. În el susţine că numai din Spania şi Italia pot fi scoşi aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedaţi din ţară şi cei care aveau buletinul expirat la referendum.

Luni, în jurul orelor 16:00, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, e pus oficial sub acuzare, împotriva ofiţerului de poliţie fiind declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Are loc şi o mică restructurare a Guvernului. Ministerul Administratiei şi Internelor este preluat de fostul ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Ponta, Mircea Duşa, iar Radu Stroe este numit ministru delegat pentru Administraţie Publică.

Curtea Constituţională trimite luni seară o precizare către Guvern prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

„Gândul” relatează că strategia USL era, luni 6 august, să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toţi românii plecaţi în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

– Marţi 7 august: Monitorul Oficial publică o erată a Curţii Constituţionale esenţială pentru soarta referendumului. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Această precizare a CC închide discuţia despre actualizara listelor dorită de USL pentru a micşora numărul de alegători din liste. Prin mini-recensământ, USL dorea diminuarea numărului de alegători, astfel încât cei 8,4 milioane de români prezenţi la referendumul de pe 29 iulie să fie suficienţi pentru validare şi implicit pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

După publicare eratei CC, Victor Ponta anunţă că renunţă la realizarea mini-recensământului, după ce în cursul dimineţii avusese o întrevedere cu ambasadorul SUA, Mark Gitenstein. Declaraţia primului ministru îi surprinde pe colegii de partid, care deciseseră cu o zi înainte, în cadrul Biroului Permanent Naţional, organizarea mini-recensământului. Un lider PSD îl acuză pe Victor Ponta că „i s-au înmuiat genunchii”. Preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu spune despre Ioan Rus că este omul lui Traian Băsescu.

Apare şi primul comentariu negativ la adresa CC din partea liderului PNL Mihai Voicu. Comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, şi Comisia de la Veneţia denunţă continuarea presiunilor politice asupra Curţii Constituţionale din România.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, declară că sunt semne că se fac presiuni asupra preşedintelui CC, menţionând că doreşte să discute cu acesta şi cu procurorul general şi că nu este normal ca „un cetăţean care nu are nicio calitate oficială” să spună ce trebuie să facă CC şi alte instituţii.

Procurorii Parchetului General continuă cercetările în dosarul „Referendumul”. Şefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, şeful Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, şi adjunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe, sunt audiaţi la Parchet.

Discuţia despre erata CC domină emisiunile de dezbateri transmise seara.

Judecătorul Ion Predescu (afiliat taberei USL din CCR) aruncă bomba, anunţând, pentru „Gândul”, că nu a avut cunoştinţă de erata în cauză şi că ea nu este legală dacă nu este dezbătută de plenul CC. Declaraţia judecatorului Predescu este importantă deoarece membrii Curţii nu dezbat în public actele emise de CC. Reacţia sa este amplu dezbătută în presă iar punctul său de vedere este adoptat în retorica membrilor USL. Este prima reacţie a unui judecător al CCR care spune că nu a avut informaţii despre erata trimisă de judecătorii Curţii Constituţionale către Monitorul Oficial.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, declară, marţi 7 august, că a observat că Guvernul a dat dovadă de „timiditate şi ezitare” în chestiunea listelor pentru referendumul din 29 iulie, afirmând că premierul Victor Ponta pare „ameninţat şi intimidat” în ultimele zile. Este primul mesaj cu conotaţie negative transmis de Crin Antonescu către Victor Ponta.

Crin Antonescu îl acuză pe fostul ministru de Interne, Ioan Rus, că este un mincinos şi că asupra sa nu a făcut niciodată presiuni.

– Miercuri 8 august: Dezbaterile se axează în principal pe erata CCR care practic ar deschide calea spre o invalidare a referendumului.Un alt judecător CC, Tudorel Toader, şi el considerat ca apropiat al USL, se declară nemulţumit de erată. Tudorel Toader declară că nu ştia de această erată şi că a solicitat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, convocarea de urgenţă a plenului. Ion Iliescu continua să acrediteze teza potrivit căreia referendumul trebuie validat pentru că pragul de 50% plus unu a fost atins.

Procurorii continuă cercetările în dosarul „Referendumul”. Secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, este acuzat de abuz în serviciu în dosarul în care procurorii Parchetului instanţei supreme fac cercetări privind referendumul, potrivit unor surse judiciare.

– Joi 9 august: Ministrul de Interne şi al Administraţiei, Mircea Duşa, şi ministru delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, prin care prefecţii şi primarii sunt învăţaţi cum să facă actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie ce vizează demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Operaţiunea, declanşată la nivelul întregii ţări de Guvernul USL, are drept ţintă „perierea” listelor electorale permanente pentru a se vedea care este cvorumul necesar pentru demiterea preşedintelui. Datele finale urmează să fie trimise judecătorilor Curţii Constituţionale, care vor lua decizia în privinţa validării sau invalidării referendumului.

Judecătorul CC Acsinte Gaspar declară joi pentru gandul.info că el nu a fost consultat privind erata şi a cerut convocarea plenului Curţii. Gaspar este al treilea judecător CCR care se arată nemulţumit de erată, după Ion Predescu şi Tudorel Toader.

Premierul Victor Ponta făce, joi 9 august, un apel la procurori să evite situaţiile ridicole, el dând exemplu în acest sens anchetarea manechinelor lui Radu Mazăre care au votat la referendum în costume de baie, premierul subliniind faptul că „bunul gust şi prostul gust” nu sunt consemnate în Codul Penal.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, solicită Guvernului să sprijine Institutul Naţional de Statistică să finalizeze recensământul în primul rând în privinţa populaţiei stabile cu vârstă peste 18 ani, care ar ajunge la 15 milioane de persoane, astfel încât Curtea Constituţională să ţină cont de aceasta.

Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îl contrazice pe Ion Iliescu şi spune că cetăţenii români cu domiciliu în străinătate trebuie să fie parte a cvorumului la referendum, precizând că aceştia ar fi în lista electorală permanentă, chiar dacă îşi completează datele la momentul votului pe tabele separate. Pe 9 august, procurorii disjung dosarul „referendumul” şi încep cercetările împotriva fostului ministru Victor Paul Dobre.

– Vineri 10 august: Parchetul General solicită Parlamentului un aviz pentru punerea sub acuzare a fostului ministru delegat pentru Administraţie Publica, Victor Paul Dobre. Parchetul solicită acest aviz în dosarul privind adresele MAI transmise către Curtea Constituţională. Dobre este acuzat de abuz în serviciu pentru că a semnat cea de a doua adresă a MAI către CCR prin care spune că nu îşi asumă numărul de alegători de pe listele de vot.

Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, declară că erata CC, prin care pe listele electorale permanente se regăsesc toţi cetăţenii care au împlinit 18 ani până la 29 iulie 2012, este un fals.

-Sâmbătă, 11 august: Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu anunţă că USL nu va accepta începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, în cadrul procedurii din Parlament. Mănescu cere CSM să se autosesizeze cu privire la acţiunile Parchetului care ar fi intervenit în criza politică. „USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională (…) Indiferent ce motivaţie au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a şantaja şi denigra instituţiile statului”, a susţinut Mănescu.

-Luni, 13 august. CSM sesizează Inspecţia Judiciară cu privire la afirmaţiile europarlamentarului PNL Ramona Mănescu, a vicepreşedintelui PNL, Varujan Vosganian şi a premierului Victor Ponta, „declaraţii ce depăşesc limitele de disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului”.

Philip Gordon, asistent al secretarului de stat american, Hillary Clinton, soseşte în România şi are o întrevedere cu preşedintele suspendat, Traian Băsescu, preşedintele interimar, Crin Antonescu şi cu premierul Victor Ponta. Gordon precizează că SUA susţine respectarea celor 11 puncte, solicitate de Comisia Europeană, cu privire la procesul referendumului. Oficialul SUA precizează că este important ca asupra procedurii de validare a referendumului să nu existe semne de întrebare în ceea ce priveşte legitimitatea procesului. În acest context, Gordon face referire la posibilitatea de a exista o validare externă a subiectului referendumului, făcând referire la Comisia de la Veneţia.

„Am venit şi pentru a exprima aceste preocupări. Au existat, aşa cum se ştie, acuzaţii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanţi, care ar schimba cvorumul de vot şi, se pare, încercări de presiune asupra Curţii Constituţionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzaţii au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este aşteptat”, a susţinut Philip Gordon.

În plus, Gordon a făcut un apel pentru calmarea scenei politice din România şi o eventuală coabitare între USL şi Traian Băsescu, într-un scenariu post-referendum.

-Marţi, 14 august. Curtea Constituţională devansează, la solicitarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, termenul acordat Guvernului pentru a transmite datele cu privire la numărul cetăţenilor care figurează în listele permanente pentru data 21 iulie. Iniţial, Guvernului i se acordase termen pentru transmiterea datelor până la 31 august. De asemenea, CC clarifică solicitarea adresată Guvernului cu privire la actualizarea listelor electorale, menţionând că datele pot fi actualizate pentru data de 10 iulie. Judecătorii CC constată că rectificarea la motivarea privind contestaţiile privind referendumul a fost emisă în condiţii legale.

Direcţia Naţională Anticorupţie declanşează cercetări cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului, iar procurori ai DNA se deplasează în teritoriu, în anumite comune, pentru a discuta cu cetăţeni s-au prezentat la urne în 29 iulie.

-Miercuri, 15 august. Premierul Victor Ponta susţine într-un interviu acordat The Guardian că este dispus să coabiteze cu orice preşedinte care îşi respectă rolul conferit de Constituţie. Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, declară într-un interviu acordat postului de radio Vocea Rusiei că în situaţia în care va reveni la Cotroceni va trebui să „coabiteze” cu actualul Guvern condus de Victor Ponta.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, acuză faptul că „haite de procurori dau năvală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru referendum”, iar Parlamentul ar trebui să „cheme la ordine” Parchetul.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, cere preşedintelui CSM convocarea şedinţei acestui for pe tema anchetelor realizate de procurori, iar procurorului general, Laura Codruţa Kovesi îi cere „să ofere explicaţii legate de natura, scopul şi mijloacele acestor cercetări”.

Parchetul General a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie, cele mai multe fiind în judeţe din Oltenia şi Moldova, unde au fost înregistrate prezenţe record, de multe ori de peste sută la sută, scria gandul.info.

– Joi, 16 august. CSM sesizează Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Crin Antonescu, Ion Iliescu şi Victor Ponta referitoare la „abuzurile procurorilor” în cadrul achetei privind referendumul din 29 iulie. Parchetul General precizează că nu sunt cercetate persoanele care şi-au exprimat votul la referendum, ci posibilele fraude electorale, fiind audiate persoane din mediu rural în calitate de martori.

Preşedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu, şi Dumitru Samson, fiul ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu, sunt urmăriţi penal de către DNA Cluj pentru infracţiuni la legea referendumului şi infracţiuni de corupţie.

În cazul Monei Pivniceru, propusă pentru postul de ministru al Justiţiei, sunt date publicităţii imagini din care reiese că a urcat în maşina fiului lui Adrian Năstase. Pivniceru spune că nu avea cunoştinţă despre proprietarul maşinii, însă a admis că a fost condusă la Mariana Alexandrescu, fost consilier al lui Adrian Năstase, pentru a discuta despre proiectul de lege de unificare a practicii judiciare. Premierul Victor Ponta anunţă că îşi menţine decizia de a o propune pe Pivniceru la ministerul Justiţiei.

-Vineri 17 august. CSM anunţă că va lua în discuţie miercuri 22 august demisia Monei Pivniceru din acest for, pentru a prelua portofoliul de la Justiţie, în condiţiile în care iniţial şedinţa CSM era programată pentru luni, 20 august, cu o zi înaintea şedinţei Curţii Constituţionale pe tema validării referendumului din 29 iulie.

Premierul Victor Ponta îndeamnă Curtea Constituţională, într-un interviu acordat Wall Street Journal, să ia rapid o decizie privind referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.

Europarlamentarii USL cer Comisiei Europene o poziţie faţă de modul în care sunt efectuate de către procurori anchetele în cazul referendumului.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, susţine că la nivelul Curţii Constituţionale nu se poate decide cu o majoritate simplă, de 5 voturi „pentru” şi patru „împotrivă”, invalidarea referendumului. El menţionează că va recunoaşte din punct de vedere juridic o decizie de invalidare cu majoritate de şase voturi „pentru”, similară celei pentru validarea referendumului prevăzută în legea CC. „Sigur că o să recunosc decizia aceasta, din punct de vedere juridic, pentru că politic nu o să o recunosc niciodată. Nu am cum să nu recunosc nicio decizie a Curţii sau al oricărui tribunal, pentru că, altfel, ne luăm cu ciomegele, Doamne fereşte!”, susţinea Antonescu.

„Domnul Traian Băsescu nu se simte bine şi nu va reveni la Cotroceni. Cred că şansele lui Traian Băsescu de a reveni la Cotroceni sunt infime”, mai estima Crin Antonescu.

În momentul în care preşedintele interimar este întrebat de cine se teme mai mult într-o posibilă cursă prezidenţială, de Sorin Oprescu sau de Mihai Răzvan Ungureanu, el răspunde: „De Departamentul de Stat”.

-Sâmbătă, 18 august. Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, aflat în Covasna, spune că viaţa nu se termină cu decizia Curţii Constituţionale. „Eu sunt optimist de felul meu. Nu ştiu dacă neapărat decizia de marţi mă face optimist sau pesimist, pentru mine viaţa este altfel. Viaţa nu e o decizie a Curţii Constituţionale şi nu se termină viaţa marţi”, susţine Băsescu.

-Duminică, 19 august. PDL acuză Guvernul că intenţionează să transmită Curţii Constituţionale date false cu privire la numărul persoanelor care trebuie să figureze în listele electorale permanente, precizând că Ministerul de Externe lucrează la un document prin care peste 3 milioane de români vor fi declaraţi plecaţi în străinătate.

Ministrul de Interne, Mircea Duşa, precizează că Guvernul nu va transmite Curţii Constituţionale listele actualizate, ci o „evaluare complexă” a diferitelor categorii de persoane care trebuiau radiate din listele permanente.

-Luni, 20 august. Premierul Victor Ponta anunţă rezultatul evaluării privind numărul persoanelor care figurează în listele electorale permanente şi transmiterea acestuia către Curtea Constituţională. Din datele de la MAI şi MAE, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, iar în cazul unora dintre aceste date nu se ştie exact numărul minorilor.

Institutul Naţional de Statistică prezintă cifrele preliminare ale recensământului din 2011 din care rezultă că 19.043.767 de persoane este cifra care reprezintă populaţia stabilă din România, fiind vorba despre cei care au reşedinţa obişnuită în ţară. Preşedintele INS Vergil Voineagu precizează că datele preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor nu au nicio legătură cu procesul electoral – ca de altfel recensământul în sine – cu validarea sau invalidarea referendumului.

USL apreciază că în listele permanente pot fi înscrise 14,8-14,9 milioane de persoane, în condiţiile în care din cifra iniţială de 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot se scad 3,5 milioane de persoane cu acte expirate, cu reşedinţa în străinătate sau cu drepturile electorale interzise.

Preşedintele PDL Vasile Blaga a declarat, luni, că sub nicio formă nu pot fi radiaţi din listele electorale permanente cei care au documentele expirate sau au domiciliul în străinătate, iar premierul Victor Ponta a fost nevoit să recunoască că nu poate radia din liste mai mult de 34.364 persoane.

Blaga a precizat că la referendumul din 29 iunie, 482.219 cetăţeni români cu drept de vot şi cu domiciliul în străinătate nu au figurat în listele electorale permanent, deşi dispoziţiile legale prevăd că acestea trebuie înscrise în liste.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că îşi doreşte foarte mult ca, marţi, Curtea Constituţională să ia o decizie „albă, neagră, validare, invalidare”, dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilităţii politice.