Trei semne care arată că vine criza economică și cum poți profita de ele
Întreaga lume fierbe, în contextul instabilităților politice și sociale, dar și al apropierii unei serii de alegeri cum nu a mai existat de zeci de ani. Practic, în majoritatea țărilor dezvoltate și emergente, inclusiv în statele cele mai puternice din lume și la nivelul Parlamentului European, au loc alegeri, iar aceasta înseamnă un comportament „electoral” al guvernelor și celorlalți responsabili politici. Aparent paradoxal, însă, și cu aceasta sunt de acord o bună parte a analiștilor, tocmai dorința celor de la conducere de a fi realeși vor face ca anul 2024 să fie unul bun din punct de vedere economic.
Mai precis, apreciază mai multe analize de specialitate, guvernele vor evita să crească taxe și impozite încercând, dimpotrivă, să stimuleze consumul prin acordarea de creșteri salariale sau alte facilități, dar și prin forțarea scăderii dobânzilor. În România și în Europa Centrală și de Sud Est, în general, economia va fi anul acesta chiar mai dinamică decât în alte zone, stimulată tocmai de măsuri electorale, apreciază mai multe analize. În SUA, unul dintre locurile unde se dă tonul în economia lumii, Rezerva Federală deja a început să reducă dobânzile, creând un val de optimism. printre investitori.
„Perspectivele de scădere a ratelor dobânzilor și revenirea pe creștere a profiturilor companiilor sunt considerate a fi principalele motoare ale evoluției acțiunilor în 2024. Este posibil să asistăm la o rotație dinspre piețele din SUA și sectorul de tehnologie către Europa și piețele emergente”, notează o analiză eToro care vizează reducerile de dobânzi din Statele Unite.
Citește AICI întreaga analiză citată, cu detalii privind ceea ce urmează
În România, în ciuda creșterii inflației în luna ianuarie, piațele se așteaptă ca dobânzile să scadă. Banca Națională a luat deja în calcul o reducere a dobânzii de politică monetară și, crede o bună parte a economiștilor, acest lucru se va și întâmpla la ședința din mai. De altfel, băncile sunt într-un vârf de lichiditate de câteva luni, iar acest lucru pune presiune pe dobânzi. Dacă BNR va intra într-un ciclu de scădere a dobânzilor, așa cum este de așteptat, acest lucru va reprezenta un stimul pentru consum și pentru economie, în ansamblu.
Specialiștii se așteaptă ca pe piața din România să existe o efervescență și în ceea ce privește tranzacțiile, fapt care arată că investitorii au încă încredere în viitorul imediat.
Tot despre încredere, cel puțin pe termen scurt, vorbește și costul la care se împrumută România, care a scăzut pe începutul anului. În plus, chiar luna aceasta se vor implementa creșterile de pensii, care vor avea la rândul lor darul de a majora apetitul pentru consum.
Dar tote acestea vor însemna cheltuieli mai mari, probabil o inflație care va scădea mai lent de la nivelurile record la care ajunsese după debutul războiului din Ucraina, deci un viitor mai puțin luminos din punct de vedere economic. Iar semnele au început deja să apară. Iată trei dintre ele.
Semnalul clasic: Prețul aurului explodează
Un prim semn că investitorii, mai precis marii adminsitratori de active și oamenii cu bani, anticipează că ceva rău va veni în curând este creșterea prețului aurului. De sute de ani, atunci când nu mai există încredere în ceea ce privește viitorul companiilor în care investesc direct sau prin intermediul Bursei ori pe care le împrumut prin achiziția de acțiuni corporatve, când apar semne de întrebare din perspectiva stabilității statelor (investiții în diverse monede sau în titluri de stat) sau a băncilor (plasamente în depozite), marile capitaluri migrează către metalele prețioase, mai ales aur. Prin urmare, prețul crește. Zilele acestea asistăm la recorduri din acest punct de vedere. Cotația din România, cel puțin, a ajuns la cel mai ridicat nivel din toate timpurile.
Semnalul ” tehnologic” modern: 2024, desemnat ” Anul Bitcoin”. Noua „monedă exotică”
Dacă până în urmă cu câțiva ani, din motivele expuse și mai sus, investitorii se retrăgeau în perioadele grele fie către aur sau alte metale prețioase, fie către monede care în România sunt cunoscute ca „exotice”, adică yen japonez sau franc elvețian, astăzi există și o altă cale. Deși mult mai riscante și încă prea puțin înțelese chiar și de mulți dintre specialiștii în finanțe, criptomonedele se profilează, încet încet, ca un nou activ de refugiu. Iar anul 2024 a fost deja proclamat ca anul Bitcoin, după creșterile spectaculoase din prima parte a acestui an. Încă un semn că investitorii merg spre „altceva”, deci fluxurile de bani către investițiile clasice vor fi în scădere.
Indicatorul cel mai clar: Crește numărul falimentelor
Revenind la economia reală, adică la partea productivă a economiei, de acolo ne vine poate cel mai clar semn al apropierii crizei. Numărul insolvențelor crește semnificativ, în lume și în România.
„Anul 2023 a înregistrat o revenire accelerată a numărului de insolvențe în trei din patru țări (55% din PIB-ul mondial). Datele din trimestrul patru au evidențiat o tendință de creștere la finalul anului în majoritatea țărilor, cu salturi semnificative în America (+54% și +35% în America de Nord și, respectiv, în America Latină) și în Asia (+67% în Coreea de Sud, +47% în Australia și +35% în Japonia). La nivel mondial, creșterea medie a insolvențelor s-a accelerat de la +23% în 2022 la +29% în 2023, cea mai rapidă creștere fiind înregistrată în 2009 (+33%). Această revenire a fost în mare parte așteptată, deoarece numărul insolvențelor observate în 2020 și 2022 a fost redus în mod artificial de sprijinul masiv oferit de stat firmelor, în timpul crizei Covid-19 și apoi ca urmare a undelor de șoc ale războiului din Ucraina”, notează o analiză a Allianz Trade, structura gigantului financiar german specializată în asigurări de credit comercial și asigurări de garanții.
Comparativ cu nivelul din perioada 2016-2019, între 2020 și 2022, măsurile de sprijin au scutit echivalentul a trei sferturi din insolvențele din țări precum SUA, Germania, Austria, Norvegia, Portugalia și Noua Zeelandă și echivalentul a un an din insolvențele raportate de obicei în Australia, Olanda, Franța, Irlanda și Italia.
Pentru România, oarecum surprinzător, numărul de insolvențe a stagnat în 2023, însă evoluția din ultimul trimestru, care a înregistrat o creștere +10% nu este întâmplătoare. În condițiile unei economii cu o creștere mai lentă pe fondul unei inflații care menține România în topul țărilor din Uniunea Europeană și cu dobânzi pe măsură, Allianz Trade prognozează o creștere +5% care corespunde unui scenariu normal în 2024. Numărul aproximativ de 7.000 de insolvențe estimat pentru acest an nu este mic comparativ cu economii mai mari și mai dezvoltate precum Italia sau Spania, unde numărul de insolvente estimate nu trece de 10.000, respectiv 6.000. În ultimii ani, comerțul cu ridicata și cu amănuntul ocupă primul loc cu o pondere de 27%, fiind urmat de sectorul construcțiilor, care rămâne constant cu o pondere de 20% și de industria prelucratoare cu 12%.
Băncile scad permanent dobânzile la depozite. Dacă ai suficiente cunoștințe economice poate e timpul să iei în calcul investiții ceva mai complexe
În perspectiva unor probleme viitoare, o maximizare a economiilor sau, după caz, o securizare a investițiilor, devin acțiuni cât se poate de necesare. În prezent, cel mai folosit instrument de economisire, poate cu excepția „saltelei”, este, de departe, depozitul bancar. Milioane de români au depozite bancare în lei sau valută. Vestea proastă pentru ei este că băncile au început anul 2024 cu reduceri masive de dobânzi la depozit, în ciuda inflației care a crescut.
Mai precis, de la un maxim de aproximativ 8% pe an an pe finalul anului trecut, procent care, după o lungă perioadă, depășea chiar și inflația, dobânzile s-au dus brusc spre maximum 6%, iar depozitele noi ale populației au fost cel mai dur „sancționate” ajungând la o medie în jur de 5,5 – 5,7%, conform datelor BNR. În aceste condiții, cu o inflație de 7,4% la nivelul lunii ianuarie, este evident că depozitul aduce pierderi reale, adică puterea de cumpărare a banilor depuși scade, în loc să crească. Un al doilea instrument considerat foarte sigur și relativ ușor de accesat sunt titlurile de stat. Ultimele ediții oferă randamente de 7%, mai avantajoase decât la bancă și, în plus, fixe pe 5 ani, ceea ce în timp ar putea aduce un câștig real mai mare, dacă inflația urmează prognozele BNR, de scădere.
Ar mai fi fondurile de investiții, prin care câteva sute de mii de români plasează bani în principal în obligațiuni și acțiuni. Aceste fonduri au început anul foarte bine, însă rămâne de văzut cum îl vor încheia, în contextul așteptărilor privind evoluțiile cotațiilor acțiunilor.
Pentru cei obișnuiți să investească, însă, care au implicit și cunosștințe financiare bune, ar putea fi de luat în calcul și cele două tipuri de active despre care vorbeam mai sus că sunt tot mai populare: aurul și Bitcoin, mai ales că aurul este o formă de economisire folosită tradițional de suficient de mulți români, în timp ce pe piața cripto investesc deja peste 500.000 de oameni.