Trenuri pe hidrogen în România: MTI a lansat în dezbatere proiectul pentru achiziția a 12 automotoare

„Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții ‘Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen’”, se arată pe site-ul MTI.

Finanțarea acestui proiect de investiții se va realiza 85% din fonduri externe nerambursabile iar cofinanțarea de 15% va fi asigurată de la bugetul de stat, conform Ghidului solicitantului.

Conform Studiului de Fezabilitate nr.22/179/26.04.2022, acest proiect de investiții pilot, este compus din 3 intervenții principale:
• investiții de capital – achiziția a 12 automotoare;
• costuri de exploatare – furnizarea serviciilor de alimentare cu hidrogen (inclusiv construcția și operarea stației de hidrogen) și furnizarea serviciilor de întreținere și reparații (inclusiv construcția și operarea spațiilor de lucru);
• durata totală este de 34 ani, fiind un proiect multianual.

Conform raportului de consultare a pieței nr.22/177/20.04.2022, au rezultat următoarele:
• costul estimativ mediu pentru o ramă electrică cu hidrogen, rezultat ca medie aritmetică a propunerilor primite, este în valoare de 12,20 milioane  euro fără TVA, adică 14,52 milioane euro cu TVA, reprezentând echivalentul a 60,38 milioane de lei fără TVA, adică 71,85 milioane de lei cu TVA.
• costul serviciilor de mentenanță, rezultat ca medie aritmetică a propunerilor primite, este în valoare de 4,66 euro/km;
• costul mediu estimativ pentru realizarea alimentării cu hidrogen, exprimat în Euro/km, este de 2,95 euro/km rulat.

În aceste condiții pentru achiziționarea a 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen noi este necesară sumă totală de 174,22 milioane euro cu TVA, respectiv 862,23 milioane de lei cu TVA.

În suma anterior menționată nu sunt incluse următoarele cheltuieli aferente proiectului:
• suma de 517,10 milioane euro cu TVA – contravaloare servicii reparații și mentenanță pe durata de viață a vehiculului (30 ani), respectiv 2,56 miliarde de lei cu TVA;
• suma de 467,17 milioane euro cu TVA – contravaloare servicii alimentare hidrogen pe durata de viață a vehiculului (30 ani), respectiv 2,31 miliarde de lei cu TVA.

Sumele sunt calculate la cursul euro BNR de 4,9492 lei de la data de 08.03.2022.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară răspund de modul de utilizare a sumelor aprobate în proiectul de act normativ.

Componenta de transport a Planului Național de Redresare și Reziliență include două reforme și patru investiții, achiziția de material rulant nou destinat exclusiv transportului de călători fiind cea de a doua investiție aprobată.

La nivel național, România dispune de o infrastructură feroviară de 10.766 km (din care 4361 km reprezintă rețeaua TEN-T), din care doar 37,4 % este electrificată, respectiv 4.030 km (sursa: EU Statistical Pocketbook 2019).

Strategia de introducere a automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen nu reprezintă o soluție pentru anularea programelor de electrificare în România ci doar o alternativă ecologică la transportul cu tracțiune diesel de pe liniile încă neelectrificate.

Pentru România este o prioritate electrificarea sectoarelor principale și cele complementare de cale ferată, în baza beneficiilor legate de vitezele superioare care pot fi atinse, precizează reprezentanții MTI.

Principalele elemente care justifică achiziția de material rulant nou destinat transportului feroviar public de călători, conform Studiului de Fezabilitate nr.22/179/26.04.2022 pentru realizarea unui proiect pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, sunt următoarele:

1. în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziții publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători;
2. operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziționat și nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător;
3. operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piața de transport feroviar din România, au achiziționat numai material rulant second hand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punct de vedere al cerințelor europene de calitate și siguranță;
4. respectarea prevederilor regulamentelor europene (Regulamentului 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport) și adaptarea strategiei naționale în domeniul transporturilor după strategia europeană 2020 ce se axează pe necesitatea evoluției transportului electric cu emisii scăzute, reducând emisiile, contribuind la durabilitatea mediului, la atenuarea schimbărilor climatice, ce diminuează dependența Europei de petrolul importat, prin reducerea emisiilor din transporturi cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, care trebuie atins, printre altele, prin transferul pasagerilor interurbani pe distanțe medii și a transportului de marfă de la transportul rutier la cel feroviar sau pe apă.

În esență situația se prezintă astfel:
• rețeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificați, tracțiunea electrică în sistem „clasic” de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă;
• o serie de magistrale care deservesc în mod direct reședințe de județ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoșani, Giurgiu, Pitești, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgoviște, Tîrgu Mureș, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracțiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei;
• în ciuda eforturilor Guvernului României și a Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFRˮ S.A. de a extinde sistemul clasic de tracțiune electrică, comunități importante de pe teritoriul național sunt în situația de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf;
• materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent și-a depășit deja durata ciclului său de viaţă sau este aproape de sfârşitul ciclului de viaţă, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligaţii pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligațiilor minime de serviciu public;
• materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricație ce au fost utilizate sunt depășite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardele de calitate prevăzute în contractele de servicii publice.

Prezentul proiect pilot va rezolva problema specifică secțiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menționate, și anume:
• Magistrala 300 – București Gara de Nord – Chitila;
• Linia 700 T1 – Ramificație Aeroport T1 – Aeroport Henri Coandă T1;
• Magistrala 700 – București Nord – Ramificație Aeroport T1;
• Magistrala 101 – București Nord – Titu – Pitești – Craiova;
• Linia 104 – Titu – Târgoviște;
• Linia 106 – Pitești – Curtea de Argeș.

Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen”, în baza Studiului de Fezabilitate nr.22/179/26.04.2022 pentru realizarea unui proiect pilot privind introducerea tracțiunii electrice în cadrul obligației de serviciu public de transport feroviar de călători pe liniile neelectrificate, prin utilizarea automotoarelor în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen a fost avizată favorabil de Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu Avizul nr.54/63 din data de 03.05.2022.

Pe 29 aprilie, proiectul pilot pentru achiziția primelor trenuri pe hidrogen din România a fost avizat în Consiliul Tehnico – Economic al MTI. Potrivit secretarului de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu, vor exista astfel trenuri la 30 de minunte între Gara de Nord și Aerportul Otopeni și din oră în oră între București – Pitești și București – Târgoviște.