Trenurile din Elveția ajung la timp datorită unui sistem dezvoltat de IT-iștii români. ”Are un grad de automatizare mare, uneori dispecerul stă la masă și se plictisește”

Divizia Industry X, parte a grupului Accenture, numără 900 de angajați în România și este responsabilă cu dezvoltarea de software industrial în domenii precum căi ferate, auto și producție.

Unul dintre proiectele dezvoltate la Cluj este sistemul de management al traficului feroviar pentru trenurile din Elveția care zilnic transportă circa un milion de pasageri. Practic, într-o singură săptămănă, sunt capabili să transporte pe calea ferată întreaga populație a țării.

”Pentru ca noi, ca pasageri, să putem beneficia de acest serviciu foarte punctual, de pildă, să primim un mesaj pe telefon dacă trenul întârzie câteva minute, avem nevoie de un ecosistem imens format din sisteme care lucrează în spate și fac posibil să avem o astfel de infrastructură feroviară”, explică Szekely Akos, Delivery Manager Accenture.

Sistemul afișează în timp real pe șase ecrane situația din gări și de pe rețeaua feroviară cu privire la trafic, respectiv poziția și mișcarea trenurilor, lucrări de mentenanță, etc. Monitorizarea trenurilor se face din patru centre din Elveția.

”Sistemul are un grad de automatizare mare, ceea ce înseamnă că uneori dispecerul stă la masă și se plictisește. În schimb, infrastructura fiind atât de densă, apar incidente, care parțial pot fi rezolvate de către sistem în mod automat, și altele care necesită intervenția umană. Într-o lume ideală, mersul trenurilor este executat de acest sistem și, dacă totul s-ar întâmpla conform planului, și niciodată nu este cazul, dispecerii ar adormi în fața acestor monitoare”, continuă reprezentantul Accenture.

Partea cea mai importantă a sistemul este că ”vede” chiar și în viitor. Pe baza datelor actuale, sistemul știe ce se poate întâmpla peste două ore și poate lua decizii rapide astfel încât traficul să fie optimizat.

”În consecință, o să gestioneze trenurile astfel încât să nu existe conflicte, schimbă, de exemplu, frecvența a două trenuri pentru că poate trenul din spate este de pasageri și mai rapid decât cel din față care este de marfă”, mai spune Szekely Akos.

Proiectul a început acum 12 ani și, pe lângă sistemul software, a necesitat instalarea pe calea ferată a câtorva mii de senzori, la o distanță de câțiva kilometri unii de alții. Acești senzori colectează datele de pe teren și le trimit la centrul de comandă, unde software-ul realizat la Cluj-Napoca le analizează.

Citește și:

Sistemul are și un modul prin care transmite informații către mecanicul de tren astfel ca acesta să știe cu ce viteză să circule ca să nu fie nevoit să se oprească la următorul semnal și astfel consumă mai puțină energie. Practic, elvețienii reușesc în acest mod să economisească consumul de energie al unui oraș mai mic.

De asemenea, echipa de ingineri din cadrul Industry X Cluj colaborează cu Universitatea Tehnică din același oraș la un prototip de dispozitiv care se montează pe șine și blochează fizic un sector de cale ferată astfel încât echipele de intervenție să poate lucra în siguranță.

”Legăm cele două șine cu un fir electric și creăm un mic scurtcircuit, iar în sistemul de control apare că pe acel sector se află un tren și atunci muncitorii pot să lucreze liniștiți”.

Sistemul este gândit să fie implementat pe mai multe feluri de șine atunci când va fi finalizat.

Cum poate România să beneficieze de acest sistem

Sistemul de management al traficului feroviar dezvoltat la Centrul de la Cluj împreună cu colegii din Elveția este unic la nivel mondial și poate fi adaptat la diferite tipuri de șine, în funcție de ecartament.

Întrebați dacă soluțiile la care lucrează programatorii ar putea fi implementate în România, reprezentanții Accenture au fost rezervați.

“Am avut discuții. Ne-ar plăcea să valorificăm expertiza noastră pe acest segment. Din păcate, infrastructura feroviară de la noi e foarte departe de a fi capabilă să fie gestionată cu astfel de sisteme. O speranță ar fi PNRR-ul și fondurile alocate de aici, dar România are de construit mai întâi la infrastructura feroviară și abia apoi să treacă la eficientizarea ei prin digitalizare”, spune György Birtolon, managing director Industry X România.

Accenture este în discuții cu parteneri pentru a intra în proiecte legate de PNRR atât în România, cât și din restul Europei. Provocarea fiecărei țări este dată de faptul că durata PNRR-ului este limitată, la fel ca și disponibilitatea proiectelor de modernizare. Practic, România este la concurență cu toate celelalte state UE, însă țara noastră trebuie să înceapă cu dezvoltarea infrastructurii de bază și probabil va ajunge la tehnologie mai târziu, spun specialiștii Accenture.

”În România trebuie să vedem, din bugetele alocate, cât la sută va fi pentru tehnologie, pentru că o investiție și a remodernizare a căii ferate este un proiect foarte mare de inginerie civilă și vine cu un cost foarte mare”, explică Birtolon.

Ce proiecte mai dezvoltă Divizia Industry X din România

În producție, digitalizarea înseamnă, printre altele, echiparea fabricilor cu senzori care colectează, transmit și interpretează date în timp real. Companiile pot avea astfel o imagine clară a proceselor lor industriale, asigurând identificarea potențialelor probleme înainte de apariția acestora.

Experții de la Accenture s-au ocupat de digitalizarea fabricii de mașini de spălat Arctic de la Ulmi, iar aceasta a fost inclusă de Forumul Economic Mondial pe lista „Lighthouse Network” a celor mai avansate fabrici din lume care au adoptat tehnologiile Industry 4.0.