„Admite plângerea formulată de petentul-inculpat Chirica Mihai, împotriva ordonanţei procurorului de luare a măsurii preventive a controlului judiciar din 04 februarie 2022 (…). Dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă prin ordonanţa procurorului din 04 februarie 2022 (…). Constată că petentul a fost asistat de apărător aleşi. Fără cale de atac. Pronunţată astăzi, 11 februarie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, se menţionează în soluţia postată pe portalul instanţelor ieşene.
Procurorii DNA au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că primarul municipiului Iaşi a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată (două acte materiale) şi instigare la uzurparea funcţiei, într-un dosar legat de construirea ilegală a unui bloc. DNA preciza, prin intermediul unui comunicat de presă, că Mihai Chirica, în acest timp, nu are voie să exercite funcţia de primar.
În acelaşi dosar, a fost pus sub urmărire penală şi Gabriel Vasile Harabagiu, la data faptelor viceprimar al municipiului Iaşi, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de fals intelectual în formă continuată (două acte materiale) şi uzurparea funcţiei.
Potrivit DNA, cei doi ar fi dispus/semnat documente, cu încălcarea legii, în procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iaşi.
Concret, susţin procurorii, este vorba de un bloc care ar fi fost construit şi intabulat ilegal, cu mai multe niveluri faţă de cele prevăzute în autorizaţie, iar suprafaţa imobilului este mai mare decât cea din autorizaţie, fiind încălcat planul urbanistic zonal. Intabularea imobilului în cartea funciară s-ar fi efectuat cu sprijinul conducerii şi al unor funcţionari din cadrul autorităţii publice locale, în baza certificatului de atestare a edificării/extinderii construcţiei, datat 10 octombrie 2018, emis de Municipiul Iaşi. Cu privire la certificatul respectiv, din materialul probator administrat în cauză ar fi rezultat existenţa, pe parcursul derulării procedurilor de atestare a construcţiei, a trei variante diferite din punct de vedere al conţinutului sau al persoanelor care au semnat certificatul, toate variantele având acelaşi număr de înregistrare şi aceeaşi dată.
Conform DNA, emiterea certificatului a creat, pentru societatea beneficiară, posibilitatea de a înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară şi de a proceda la vânzarea apartamentelor din respectivul imobil.