Trump, Kamala și aprecierea dolarului. Care sunt efectele economice ale alegerilor cu final impredictibil din SUA
Sondajele arată că cei doi candidați sunt într-o cursă strânsă. Rezultatul este dificil de prezis, deoarece votul în 7 sau 8 state-cheie ar putea înclina balanța în oricare direcție, fie spre Donald Trump, fie spre Kamala Harris. Această incertitudine ar putea duce la o volatilitate semnificativă a dolarului.
Dolarul este supraevaluat în preajma alegerilor. Raportul euro-dolar si dolar-lira sterlină ar putea cunoaște modificări semnificative într-o eventuală perioadă impredictibilă .
”Istoric vorbind, fondurile speculative tind să adopte poziții optimiste față de dolarul american în săptămânile premergătoare alegerilor, ceea ce se întâmplă și acum. Indicele dolarului este într-o zonă de supraevaluare. După anunțarea rezultatelor, fondurile de obicei își încasează profiturile, determinând scăderea dolarului în următoarele patru sau cinci sesiuni de tranzacționare. De această dată, însă, rezultatul alegerilor este incert, influențând evoluția monedei americane.”, arată Alin Latu, Country Manager Romania în cadrul iBanFirst.
”Situația pe piețele financiare s-a schimbat semnificativ în octombrie. Dolarul american (USD) s-a apreciat considerabil, câștigând peste 3% față de euro de la sfârșitul lunii septembrie, în prezent fluctuând în jurul nivelului de 1,08 USD/EUR. În același timp, s-a înregistrat o creștere bruscă a randamentelor de piață în SUA. În timp ce randamentul obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani era puțin peste 3,7% la începutul lui octombrie, acum este peste 4,2%, marcând o creștere semnificativă”, explică la rândul său Daniel Bogiu, Country Director Akcenta în România.
Analiștii economici consideră că există o posibilitate reală să vedem renumărări de voturi în anumite state, alături de numeroase contestații juridice care ar putea întârzia anunțarea unui câștigător. Toate aceste aspecte ar determina o volatilitate crescută a dolarului.
În anticipare, mulți investitori ar putea decide să păstreze dolari și să reducă expunerea la monede mai riscante, precum euro și lira sterlină, optând în schimb pentru active sigure, precum aurul sau obligațiunile de trezorerie ale SUA. Acest lucru ar putea duce la o scădere a ratei EUR/USD sub 1,07 și a ratei GBP/USD sub 1,28. Este interesant ce se va întâmpla și cu prețul aurului în această perioadă, după cum consideră specialistul iBan First.
Dobânda la bondurile americane a crescut rapid și inflația SUA are șanse să crească
Daniel Bogiu explică la rândul său că majorarea rapidă a ratelor dobânzilor de piață din SUA este susținută fără îndoială de date mai bune, în special de pe piața muncii. În același timp, s-a înregistrat o reducere a pariurilor că Rezerva Federală Americană (Fed) va reduce rapid ratele dobânzilor. Totuși, creșterea ratelor de piață poate reflecta și îngrijorările din piețele financiare cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale. Este aproape sigur că, indiferent care candidat va câștiga, nu va exista nicio schimbare în politica guvernului SUA privind deficitele bugetare semnificative și împrumuturile substanțiale ulterioare.
”Premisa de bază privind rezultatele alegerilor este astfel continuarea îndatorării semnificative a guvernului SUA, probabil o inflație de consum mai mare peste ținta de inflație a Rezervei Federale (2%) și, în consecință, rate ale dobânzilor mai mari în SUA în 2025”, spune Bogiu.
Specialistul iBan First consideră că cel mai nefast scenariu ar fi o egalitate în Colegiul Electoral (269 la 269), unde membrii săi aleg atât președintele, cât și vicepreședintele. În mod normal, fiecare stat are un număr de electori proporțional cu numărul de reprezentanți și senatori din Congres. În caz de egalitate, însă, fiecare stat primește un singur elector, ceea ce l-ar putea favoriza pe Trump, care are un avantaj în mai multe state decât Kamala Harris.
”Practic, acest lucru ar însemna că Wyoming, cu o populație de 600.000 de oameni, ar avea aceeași influență în alegerea următorului ocupant al Casei Albe precum California, cu cei 39 de milioane de locuitori ai săi. Acest scenariu ar fi o rețetă perfectă pentru o criză instituțională și tulburări substanțiale pe piețele financiare”, spune Alin Latu.
În funcție de președinte se va schimba și fiscalitatea în America
Analiștii de la Coface arată că o a doua președinție a lui Trump ar avea ca rezultat cea mai puternică escaladare a politicilor protecționiste din istoria recentă. Candidatul republican dorește să aplice o taxă de 60% la toate importurile din China și, cel mai important, o taxă generală de 10-20% la importurile de la toți partenerii comerciali, aliați sau nu. Acest lucru ar reprezenta un cost substanțial pentru întreprinderile și consumatorii americani și ar perturba puternic lanțurile valorice globale.
În schimb, Harris va continua probabil o abordare mai strategică și mai măsurată a comerțului, concentrându-se pe restricții direcționate, în special în ceea ce privește China. Cu toate acestea, se așteaptă ca tensiunile comerciale să persiste, în special în sectoarele tehnologiei și a energiei.
Harris și Trump prezintă politici fiscale semnificativ diferite. Harris își propune să crească impozitele corporațiilor și ale bogaților, oferind scutiri de impozite familiilor cu venituri mai mici. Platforma ei pune accent pe investițiile publice în infrastructura verde și programele sociale, urmărind reducerea inegalității veniturilor. Strategia fiscală a lui Trump se concentrează pe extinderea și adâncirea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv scăderea ratei impozitului pe profit la 15%. Abordarea sa include dereglementarea pentru a stimula creșterea economică, dar ar putea, de asemenea, să extindă semnificativ deficitul federal, crescând riscul supraîncălzirii economice.
Inflația și incertitudinea economică
Ambele platforme ale candidaților implică cheltuieli publice substanțiale, ridicând îngrijorări cu privire la inflație și ratele dobânzilor. În condițiile în care consumul populației este puternic, creșterea cheltuielilor deficitare ar putea duce la creșterea inflației, forțând Rezerva Federală să înăsprească politica monetară și să majoreze ratele dobânzilor.
În ciuda acestor riscuri, dolarul american va rămâne moneda de rezervă globală, asigurând condiții de finanțare favorabile țării. Cu toate acestea, în cazul în care independența FED ar fi amenințată într-un al doilea mandat al lui Trump, încrederea în politica monetară a SUA ar putea scădea, crescând incertitudinea economică globală.