După vizita lui Trump, giganţii energiei din Europa au ajuns să facă lobby de dragul gazului rusesc

Toate acestea după ce companiile americane au început livrările de gaz natural lichefiat pe cale maritimă către consumatori din Europa, exporturi încurajate şi de administraţia Trump, iar Senatul SUA a votat pentru includerea extensiei „Nord Stream-2” a gazoductului Rusia – Germania pe lista entităţilor aflate sub sancţiuni pe fondul crizei separatiste din Ucraina.

Mai multe companii energetice europene, inclusiv nume mari prezente şi pe piaţa din România, acuză Statele Unite de imixtiune în treburile interne ale Europei şi cer Washingtonului să înceteze, în timp ce Kremlinul acuză SUA că încearcă să saboteze gazoductul Nord Stream prin limitări impuse artificial, adică prin intermediul sancţiunilor.

E de notorietate obiceiul ruşilor de a ameninţa cu tăierea gazului către Ucraina şi, implicit, către Europa în momente politice delicate. În iarna anului 2009, în plină criză economică, alimentarea Europei cu gaz rusesc a fost întreruptă în proporţie semnificativă timp de două săptămâni, pe fondul unei dispute între Rusia şi Ucraina, principala ţară de tranzit, privind preţul la gaze şi datoriile acumulate de partea ucraineană. Conflictul a fost soluţionat printr-un acord pe 10 ani negociat de preşedintele Vladimir Putin cu liderul de atunci de la Kiev, Yulia Timoşenko, care a ajuns la puşcărie din cauza semnării acestei înţelegeri.

Eforturile Rusiei de a-şi extinde capacităţile de export de gaze către Europa şi de a ocoli Ucraina se află pe masa Comisiei Europene sub forma proiectelor Nord Stream-2, pe coridorul nordic, respectiv Turkish Stream pe coridorul sudic.

Isabelle Kocher, CEO al gigantului franez Engie, a declarat pentru Financial Times că speră că liderii UE i-au transmis preşedintelui american, cu ocazia summit-ului G20 de la Hamburg, că impunerea de sancţiuni economice împotriva Nord Stream-2 „este de neconceput”. Engie, Royal Dutch Shell (Marea Britanie), OMV (Austria) şi Uniper (Germania, desprinsă anul trecut din E.ON) cofinanţează cu 50% dezvoltarea Nord Stream-2, proiect ale cărui costuri sunt estimate la 9,5 miliarde de euro. Gazoductul ar urma să extindă semnificativ capacitatea de export de gaze ruseşti către Germania.

Susţinătorii Nord Stream-2 spun că proiectul este esenţial pentru securizarea alimentării cu gaze a Europei pe timp de iarnă. Se vrea şi ocolirea Ucrainei, în prezent principala ţară de tranzit a gazului rusesc, pentru a evita viitoare perturbări ale furnizării din cauza unor dispute între Kiev şi Moscova.

„Ideea unor sancţiuni americane împotriva unui proiect care nu se află pe teritoriul Statelor Unite, nu include actori din SUA şi nu presupune tranzacţii în dolari – europeii ar trebui să se mobilieze pe aceasă temă. Reprezintă un amestec în afacerile ţărilor europene şi este inacceptabil”, a afirmat Isabelle Kocher pentru FT.

Legea contestată de corporaţiile europene din domeniul energiei mai trebuie să treacă de Camera Reprezentanţilor, for decizional, şi să fie promulgată de către preşedintele Donald Trump.

Lovitura americanilor împotriva Nord Stream-2 se aliniază cu poziţiile exprimate de statele est-europene membre UE, inclusiv România, care consideră că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul rusesc şi va genera riscuri geopolitice. Proiectul rusesc mai are nevoie de avize tehnice şi de mediu din partea guvernelor din Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Rusia.

CEO-ul Uniper, Klaus Schäfer, a afirmat că intervenţia SUA „politizează” proiectul şi afectează interesele Europei. „Este inacceptabil că politica energetică a Europei este acum stabilită de SUA şi că noi, europenii, trebuie să suportăm nota de plată pentru crearea de locuri de muncă pentru americani. Consumatorii casnici şi cei industriali vor plăti mai mult, iar eforturile noastre de a asigura aprovizionarea cu gaze a Europei vor fi împiedicate”, a explicat şeful companiei germane.

OMV şi Wintershall – principalul intermediar al importurilor de gaze din Rusia – împărtăşesc îngrijorările exprimate de Engie şi Uniper, au declarat pentru FT surse apropiate situaţiei.

Gazprom are o cotă de piaţă de 34% în UE.

Comisia Europeană încă nu s-a pronunţat pe marginea Nord Stream-2, iar Germania pare să fie cel mai entuziast susţinător al proiectului în Europa.