Donald Trump, care va reveni în funcția de președinte al SUA pe 20 ianuarie, a promis să pună rapid capăt războiului din Ucraina, dar nu a stabilit cum ar putea realiza acest lucru.
Congresmanul american Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională, a declarat duminică pentru ABC că în acest moment, războiul „macină oameni și resurse” în stilul Primului Război Mondial, dar cu „consecințe pentru un al Treilea Război Mondial”, potrivit ABC.
„Toată lumea știe că acest lucru trebuie să se încheie cumva pe cale diplomatică”, a declarat pentru ABC Waltz, un loialist al lui Trump care a servit și în Garda Națională ca colonel.
În același timp, el a atras atenția asupra compromisurilor pe care negocierea le va presupune.
„Pur și simplu nu cred că este realist să spunem că vom expulza fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea. Președintele Trump a recunoscut această realitate și cred că a fost un mare pas înainte faptul că întreaga lume recunoaște această realitate. Acum să mergem mai departe”, a spus Waltz.
Întrebat în special despre contactele dintre Trump și Putin, Waltz a spus: „Mă aștept la un apel pentru, cel puțin în următoarele zile și săptămâni. Deci, acesta ar fi un pas și vom continua de acolo.”
Emisarul ales al președintelui ales al SUA a declarat săptămâna trecută pentru Fox News că Donald Trump dorește să pună capăt războiului din Ucraina „cât mai curând posibil”, dar nu va face concesii președintelui rus Vladimir Putin în cursul rezolvării conflictului.
„Cred că oamenii trebuie să știe că Donald Trump nu încearcă să dea nimic lui Putin sau rușilor. El încearcă să salveze Ucraina și să-i păstreze suveranitatea și se va asigura că totul este corect și echitabil”, a declarat Keith Kellogg.
Declarația a venit cu aproximativ zece zile înainte ca Donald Trump să preia funcția de președinte al SUA.
În discuția cu Fox News, Kellogg a spus că „cea mai mare greșeală” a președintelui demisionar Joe Biden a fost că nu a negociat cu Putin timp de mai bine de doi ani.
Administrația Trump „intenționează să creeze condiții pentru ca președintele” să discute atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu liderul rus, a spus Kellogg.
Acesta a mai spus că și-a stabilit un obiectiv „personal și profesional” din a încerca să găsească o soluție la conflict în termen de 100 de zile de la inaugurarea lui Trump, la 20 ianuarie.
Moscova vrea, de asemenea, retragerea trupelor ucrainene din părțile neocupate ale regiunilor Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. În plus, Putin cere Kievului să recunoască aceste regiuni și Crimeea ca fiind rusești, precum și să confirme statutul nenuclear al țării.
În decembrie, președintele rus a reiterat cererile, dar a menționat disponibilitatea sa de a face compromisuri în timpul discuțiilor.
Zelenski, la rândul său, a declarat că, pentru un acord diplomatic, Ucraina are nevoie de garanții de securitate pentru teritoriile pe care le controlează. În același timp, Kievul nu are de gând să renunțe la pretențiile sale față de regiunile pierdute, a subliniat președintele ucrainean, deși poziția sa s-a mai înmuiat în ultimele luni, el sugerând că teritoriile ar putea fi recuperate ulterior, prin diplomație.
Zilele trecute, emisarul lui Donald Trump pentru Ucraina și-a amânat turneul de evaluare pe care urma să-l facă la Kiev și în alte capitale europene până după inaugurarea lui Trump, la 20 ianuarie, scrie Reuters.
Generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg planificase inițial o misiune la Kiev pentru a se întâlni cu liderii ucraineni la începutul lunii ianuarie, plus întâlniri cu oficiali din câteva capitale europene, printre care Roma și Paris.
Dar vizita, care ar fi marcat primul caz în care reprezentanți ai administrației Trump s-ar fi deplasat la Kiev după alegerile din 5 noiembrie, a fost amânată, au declarat sursele Reuters.
Acum se preconizează că emisarul special va merge în Ucraina după ce Trump își va prelua funcția, dar nu a fost stabilită nicio dată.
Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat luni că cele mai recente sancțiuni anunțate de Washington împotriva sectorului energetic din Rusia riscă să destabilizeze piețele globale ale petrolului și energiei și a promis că Moscova va face tot posibilul pentru a minimiza impactul respectivelor măsuri, transmit Reuters și AFP.
De asemenea, Kremlinul a subliniat că problema garanțiilor de securitate pentru Rusia și Ucraina va fi parte integrantă din orice eventual acord între părțile beligerante.
Potrivit lui Peskov, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat în mod repetat disponibilitatea de a discuta cu toate țările, inclusiv cu SUA, cu privire la securizarea unei încheieri a conflictului actual dintre Rusia și Ucraina.
Guvernul american în exercițiu a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva sectorului energetic din Rusia pentru a submina astfel ”cea mai mare sursă de finanțare a Kremlinului”, în contextul războiului din Ucraina. Sancțiunile americane au fost luate în coordonare cu Regatul Unit.