Tsipras renunţă la promisiunile făcute grecilor şi acceptată un program de reforme, fiind susţinut mai degrabă de opoziţie

Totuşi, este posibil ca el să nu fie un ‘om mort’ pe plan politic, mai ales că opoziţia greacă este în acest moment foarte slabă, se arată într-un comentariu publicat luni de AFP.

Acordul a fost semnat de Tsipras la Bruxelles ‘cu pistolul la tâmplă’, după cum a afirmat unul dintre colaboratorii săi, făcând referire la clauzele dure din document, cum ar fi creşterea TVA, restructurarea administraţiei publice, reforma sistemului de pensii sau privatizarea activelor statului pentru a achita cu banii obţinuţi din aceste vânzări o parte din viitoarele împrumuturi.

În schimbul acestor concesii, statele zonei euro au acceptat să negocieze un plan de ajutor financiar pe trei ani, cu o valoare cuprinsă între 82 şi 86 de miliarde de euro, şi să ia în discuţie posibile reeşalonări ale datoriilor, dar excluzând orice nouă ştergere a acestora.

Însă odată întors în Grecia, premierul Tsipras ar putea susţine că nu a avut de ales, alternativa fiind ruinarea tuturor băncilor greceşti – oricum slăbite după cinci ani cât au supravieţuit datorită perfuziilor ajutoarelor de urgenţă oferite de BCE – şi ieşirea Greciei din zona euro.

Este de remarcat şi faptul că analiştii nu au criticat atât slăbiciunea lui Tsipras, cât mai ales nivelul ridicat al exigenţelor Germaniei în această negociere. Economistul francez Charles Wyplosz, care, potrivit AFP, are idei în general moderate, vorbeşte despre o negociere ‘cu cuţitul la gât (…), o invazie fără trupe terestre şi de o ferocitate nemaivăzută’, adăugând că nu şi-a ‘imaginat vreodată că un şef de stat sau de guvern poate accepta o asemenea răzbunare’.

Evident că acum Tsipras ar putea provoca dezamăgire în rândul celor care au răspuns apelului său de a vota la referendumul de pe 5 iulie împotriva acordului propus de creditorii internaţionali, acord mai blând comparativ cu cel acceptat acum. Pe de altă parte, există şi greci care consideră că acest acord este satisfăcător şi că Tsipras a avut curaj şi a luat deciziile cele mai potrivite.

Dar următoarea sa bătălie se va da în parlamentul de la Atena, unde el va trebui să convingă deputaţii să voteze acordul şi s-o facă rapid, pentru că s-a angajat în faţa liderilor zonei euro să legifereze până miercuri unele dintre măsuri, precum creşterea TVA, reforma sistemului de pensii, crearea unei autorităţi fiscale sau adoptarea măsurilor care să asigure independenţa oficiului naţional de statistică.

Planul cu care Tsipras a mers la negocierea cu zona euro a fost aprobat vineri noaptea de 251 dintre cei 300 de membri ai parlamentului de la Atena. Dar 17 dintre cei 149 de deputaţi ai Syriza au votat împotrivă, ori s-au abţinut, ori au fost absenţi, în această ultimă categorie intrând şi fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis. Însă alţi 15 deputaţi din Syriza, care au votat pentru acel plan, au spus că vor vota împotriva reformelor propriu-zise. Cât despre cei 13 deputaţi ai partidului suveranist de dreapta ANEL, aliatul Syriza la guvernare, aceştia nu şi-au precizat poziţia până luni după-amiază.

Tsipras are posibilitatea legală de a-i înlocui de deputaţii rebeli din Syriza cu următorii de pe lista prezentată la alegerile din luna ianuarie. Însă este de prevăzut că nu va îndrăzni să facă acest lucru cu personalităţi precum influenta preşedintă a Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, sau ministrul energiei, Panagiotis Lafazanis, ambii fiind printre cei care s-au abţinut la votul de vineri noaptea.

Aşadar, pentru a putea iniţia reformele promise zonei euro, Tsipras ar putea fi pus din nou în situaţia de a avea nevoie de sprijinul opoziţiei, respectiv Noua Democraţie (conservatori), Pasok (socialişti) şi Potami (centru-stânga).

Există teoretic posibilitatea ca aceste partide să-i ceară, în schimbul sprijinului lor, portofolii guvernamentale sau chiar alegeri anticipate. Dar unii analişti consideră această ultimă ipoteză ca fiind extrem de puţin probabilă, având în vedere că Tsipras şi Syriza beneficiază încă de o popularitate foarte ridicată, iar un eventual nou scrutin ar fi riscant pentru opoziţie. În plus, Noua Democraţie are în prezent doar un preşedinte interimar, după demisia lui Antonis Samaras, iar preşedinta Pasok, Fofi Gennimata, încă este o novice în politică