Ţuca Zbârcea & Asociaţii: cum să nu mai pierdem bani europeni

Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii mai propun printre soluţiile de limitare a corecţiilor financiare continuarea eforturilor ANRMAP de elaborare de materiale de orientare pentru autorităţile contractante cu scopul de a le sprijini în dezvoltarea unor criterii de evaluare mult mai clare; prevenirea conflictelor de interese prin emiterea de către ANRMAP/UCVAP de orientări specifice pentru soluţionarea unor asemenea situaţii; înfiinţarea unei secţii specializate în instrumentarea dosarelor ce vizează proiectele cu finanţare din fonduri structurale la nivelul instanţelor de contencios-administrativ.  

Toate aceste propuneri sunt incluse în culegerea „Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” care reprezintă un eşantion naţional reprezentativ de note de constatare ce au generat corecţii financiare de peste 300 milioane de euro aplicate în ultimii patru ani în proiectele cu finanţare din fonduri structurale ale autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării-municipii reşedinţă de judeţ).

Culegerea e o colecţie de speţe la nivelul autorităţilor locale şi judeţene care prezintă într-o manieră sistematică jurisprudenţa în materia managementului/controlului finanţărilor europene. Lucrarea este editată în co-autorat cu Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Asociaţia Municipiilor din România.

„Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” prezintă un adevărat inventar al neconformităţilor, neconcordanţelor şi problemelor apărute în procedurile de implementare şi control ale proiectelor pentru care au fost obţinute finanţări europene, explică avocaţii de la Ţuca.

Peste 300 milioane de euro – aproape 20% din ceea ce România abia reuşea să absoarbă din fonduri structurale până în decembrie 2012 – reprezintă valoarea corecţiilor financiare aplicate autorităţilor publice locale (Consilii Judeţene şi primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ) pentru proiectele implementate din fonduri structurale. Valoarea medie a unei corecţii financiare a fost de circa 13% din bugetul unui contract de achiziţie publică, în cifre absolute, circa 400.000 euro – respectiv 1% din bugetul unei primării de municipiu reşedinţă de judeţ.

Avocaţii de la Ţuca spun că eforturile de creştere a ratei naţionale de absorbţie a fondurilor structurale nu se vor concretiza în condiţiile în care, deşi există fonduri prin Programul de Asistenţă Tehnică, structurile centrale nu previn şi nu sprijină constructiv beneficiarii locali să deprindă proceduri competitive de achiziţii publice şi să evite nereguli devenite deja fenomen naţional.

Autorii culegerii „Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale” au atras atenţia că beneficiarii afectaţi contestă deciziile de aplicare a corecţiilor financiare, îndreptându-se către instanţele de judecată: „Prezenta culegere de speţe a confirmat statistic existenţa unui procent ridicat de contestaţii împotriva notelor de constatare, şi anume 80%, respectiv acţiuni în instanţă – 41% împotriva Autorităţilor de Management, multe dintre ele fiind finalizate deja cu soluţii în favoarea beneficiarilor fondurilor europene. Această lucrare reprezintă contribuţia noastră în sprijinul autorităţilor şi a celorlalţi actori din sfera fondurilor structurale de a trage concluziile necesare pentru a evita pierderea fondurilor. Culegerea răspunde unui vid de informaţii, îndrumare şi consultare, având în vedere că nu s-a consolidat suficientă expertiză şi jurisprudenţă în acest domeniu, accentul până acum fiind pus pe control şi sancţionare”, a declarat Dan Borbely, avocat asociat la Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonator al departamentului de fonduri structurale al firmei.

Achiziţiile publice reprezintă cel mai sensibil domeniu din punctul de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea fondurilor europene, constituind şi cea mai importantă cauză a neeligibilităţii cheltuielilor efectuate. Dintre speţele analizate, neregulile cele mai frecvente au vizat: impunerea de către autorităţile de management a unor cerinţe restrictive/nelegale, încălcarea principiului tratamentului egal al operatorilor, neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate tehnică, financiară sau administrativă, majorarea nelegală a valorii unor contracte, nerespectarea principiului transparenţei etc, a explicat Cristina Ana, avocat senior la Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi unul dintre coordonatorii proiectelor de fonduri structurale gestionate de firma de avocatură.