Tudorel Andrei, INS: Recensământul din 2021 nu va mai fi precum cel anterior. Vom utiliza sursele administrative

‘Chestionarul din 2011 a fost construit de specialişti din statistică dar în urma unor discuţii pe care le-au avut şi cu specialişti din demografie, sociologie, economie şi aşa mai departe. (…) Chestionarul (din 2021 n.r.) va fi realizat în urma unor discuţii foarte ample cu absolut toate categoriile de participanţi la această cercetare statistică’, a spus Andrei.

Acesta a mai vorbit despre un parteneriat cu supermarketurile în ceea ce priveşte transmiterea datelor privind indicele preţurilor de consum, despre veniturile instituţiei, modul de transmitere a datelor sau dezvoltarea Institutului prin fonduri europene.

În 2021 veţi organiza recensământul populaţiei. Va fi diferit de cel din 2011?

Tudorel Andrei: Suntem în 2015. Mai sunt 6 ani. Personal, consider că timpul este foarte limitat. În calitate de preşedinte mă oblig ca într-o perioadă foarte scurtă statistica să elaboreze împreună cu societatea civilă, mediul academic, un set de principii pe care să le respectăm cu toţii în momentul în care organizăm şi prelucrăm datele. Cum se va organiza în 2021? Eu vă spun că nu va mai fi precum cel din 2011, nu numai în sensul că vom creşte calitatea culegerii datelor statistice dar vom schimba total filosofia de culegere a datelor din teren. La nivelul administraţiei publice centrale au apărut foarte multe baze de date statistice şi din acest motiv nu are sens să mai merg la cetăţean şi să-l întreb ceea ce pot obţine dintr-o altă sursă administrativă. Asta va fi prima regulă. Utilizăm sursele administrative şi în etapa următoare ne punem problema cum vom culege datele cu privire la alte variabile statistice.

Puteţi da un exemplu cu privire la variabile?

Tudorel Andrei: Etnia, religia, limba maternă sunt variabile asupra cărora nu vom găsi surse administrative şi probabil va trebui să intrăm în teren.

Vor mai fi întrebări cum au fost în 2011, respesctiv ‘Cine cântă în casă: cocoşul sau găina’?

Tudorel Andrei: Chestionarul din 2011 a fost construit de specialişti din statistică, dar în urma unor discuţii pe care le-au avut şi cu specialişti din demografie, sociologie, economie şi aşa mai departe. Seriile de date sunt prelucrate pentru a obţine acele statistici oficiale pe care noi le-am publicat. Mai departe pot fi făcute diverse cercetări statistice în funcţie de cerinţele din zona academică, de exemplu.

Noi ne angajăm să atingem anumite standarde şi încercăm să responsabilizăm absolut toţi participanţii la această cercetare statistică. Chestionarul va fi realizat în urma unor discuţii foarte ample cu absolut toate categoriile de participanţi la această cercetare statistică.

În legătură cu inflaţia, pe care o publicaţi lunar, cum se culeg datele?

Tudorel Andrei: Institutul publică în fiecare lună indicele preţurilor bunurilor de consum şi servicii. Are la bază un eşantion reprezentativ de produse şi unul de puncte în care se înregistrează aceste preţuri. Sunt angajaţi ai institutului la nivelul direcţiilor judeţene care culeg în mod regulat preţuri pentru produsele reprezentative din punctele de desfacere. În fiecare lună, de trei ori, există această înregistrare. Noi nu publicăm decât indicele la sfârşitul lunii, dar există la 10 zile, la 20 de zile, acestea nu sunt publice. La noi sunt agregate la nivelul INS.

Numărul supermakerturilor şi hipermarketurilor a tot crescut în România. Aveţi de gând să faceţi ceva în ceea ce priveşte culegerea datelor privind indicele preţurilor de consum?

Tudorel Andrei: Mi-aş dori în perioada următoare să existe o altă abordare de obţinere a acestor informaţii mai ales de la supermarketuri unde volumul desfacerilor este mare. Probabil dezvoltarea unor parteneriate cu aceşti agenţi economici vor reduce mult efortul nostru de a obţine aceste date statistice.

În timpul campaniei electorale aţi avut presiuni politice cu privire la divulgarea unor date?

Tudorel Andrei: Din fericire, pentru mine, nu s-a întâmplat aşa. Eu vă asigur că, din punctul meu de vedere, nu a fost nici cea mai mică presiune ca să ofer date. Din păcate, au fost momentele în care poate maniera noastră de a transmite acest mesaj nu a fost cel mai potrivit. E şi o stângăcie. De ce? Este o instituţie, ca multe altele, care nu a avut departament de comunicare. Nu a avut un departament care să vină şi să trimită în mod regulat mesaje corecte către toţi utilizatorii de date statistice.

Consideraţi că limbajul prin care transmiteţi informaţiile este, poate, cam sec?

Tudorel Andrei: Din păcate, din perspectiva mea, mai ales că sunt cercetător, sunt obligat să ajung la un limbaj foarte închistat în care vin să transmit cifre şi nu interpretări. Eu rămân şi plasez instituţia în acelaşi loc ca un laborator într-un spital. Este locul în care pacientul vine, primeşte nişte măsurători, iar acele rezultate sunt interpretate de către medic. La fel şi aici. Vin şi măsor tot ce înseamnă economie, parte de social, dar interpretarea este făcută într-un anumit context. Îmi doresc foarte mult ca mesajul pe care îl dau să nu fie perceput din punct de vedere politic.

 Vă este greu să găsiţi statisticieni buni pe care să-i integraţi în echipă?

Tudorel Andrei: Un statistician se formează foarte greu. Nu se poate să angajezi un statistician astăzi şi peste 6 luni să-i ceri super-competenţe. Eu voi încuraja foarte mult angajarea tinerilor în statistica oficială şi voi mai încuraja angajarea pe funcţii contractuale şi mai puţin pe funcţia publică. Eu consider că este foarte utilă o perioadă de probă în are vedem dacă este compatibilitate între ceea ce-şi doreşte, ceea ce oferă instituţia şi ceea ce doreşte instituţia de la angajat şi ce poate să ofere angajatul.

În ceea ce priveşte veniturile proprii. De unde vin cei mai mulţi bani, din ce zonă: mediul privat, public?

Tudorel Andrei: Există două categorii de informaţii statistice. Unele care sunt furnizate în mod gratuit şi altele care sunt contra cost. Cele furnizate în mod gratuit sunt cele mai multe. Avem foarte multe cereri de date gratuite de la diverse instituţii publice şi de la alţi utilizatori de date statistice. Dacă facem o evaluare a tuturor cererilor de date veţi vedea că există foarte multe din partea zonei publice, cât şi din partea celei private.

Majoritatea încasărilor sunt într-o altă structură care este în coordonarea INS, Centrul Naţional de Pregătire Statistică. E un buget de aproape două milioane de lei. Personal, consider că este un buget foarte mic, pentru că majoritatea datelor sunt obţinute în mod gratuit.

Vă gândiţi să apelaţi la fondurile europene pentru o dezvoltarea viitoare a institutului?

Tudorel Andrei: Întreaga dezvoltare a instituţiei eu o văd prin accesarea de fonduri europene, întrucât este o mare oportunitate. Nu putem cere tot timpul de la bugetul de stat surse suplimentare pentru modernizarea instituţiei. Pe deoparte este sursa de bani necesară pentru desfăşurarea activităţii curente, iar pe de altă parte sunt fondurile care trebuie folosite pentru modernizarea instituţiei. Institutul desfăşoară în mod regulat granturi finanţate direct de la Eurostat.