‘Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie’, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.
Ministrul a adăugat că, în opinia sa, nu este atât de important cine îl propune sau îl numeşte pe procurorul general, esenţial fiind ca acela care ocupă funcţia să fie complet independent.
‘Aş putea să dau numeroase exemple în care desemnarea, numirea o face Parlamentul, forul politic cel mai reprezentativ şi unica autoritate legiuitoare. (…) Până la urmă, dacă vrem să privim lucrurile în chip riguros, într-o societate normală, cu comportamente, conduite normale, nici nu ar trebui să conteze cine numeşte, ar trebui ca procurorul general să aibă deplină autonomie în îndeplinirea atribuţiunilor, să nu aibă dependenţe de ceilalţi, să aibă conştiinţa necesităţii îndeplinirii după Constituţie a obligaţiilor pe care le are. Procurorul general, că e numit de preşedinte, de Parlament, de ministru, de CSM, e procuror general, cu aceleaşi atribuţii pe care trebuie să şi le îndeplinească’, a precizat Tudorel Toader.
În opinia sa, indiferent de poziţiile exprimate de reprezentanţii unor state partenere, în România trebuie să se legifereze în funcţie de specificul naţional, în limitele impuse de acordurile internaţionale la care ţara noastră este parte.
‘Nu am de unde cunoaşte eu în ce ţări şi ambasadorii altor state îşi exercită, să spunem, limitele de competenţă. Dar şi noi avem partea noastră de culpabilitate, pentru că, în final, un ambasador îşi exprimă un punct de vedere, o îngrijorare, îşi exprimă o dorinţă, dar noi trebuie să ţinem calea noastră, să legiferăm în acord cu specificul naţional, să legiferăm în acord cu standardele constituţionale, pe de o parte, cu standardele democratice, pe de altă parte. Şi să nu uităm (…) că noi avem condiţionalităţi de ordin juridic de a reglementa, de a legifera, izvorâte din Constituţie, pe de o parte, izvorâte din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, pe de altă parte (…), şi în acelaşi timp obligaţii izvorâte din acordurile internaţionale la care România este parte. Prin urmare, menajând toate bunele relaţii cu statele partenere cu care avem poziţii privilegiate, ţinând seama de Convenţia europeană a drepturilor omului, de Constituţie, acelea sunt reperele obligatorii pe care noi trebuie să legiferăm’, a spus ministrul justiţiei.
El a adăugat că orice ţară membră a Uniunii Europene are dreptul să transpună directivele comunitare în legislaţia proprie în concordanţă cu specificul naţional.
‘O soluţie legislativă dintr-o ţară membră a Uniunii Europene poate că nu este matematic riguros necesară şi adaptabilă specificului nostru naţional şi de aceea avem această marjă de apreciere, funcţie de specificul naţional, în transpunerea unei directive europene. În rest, bune relaţii, bună colaborare, respectate acordurile toate celelalte, dar menţinându-ne direcţia noastră, firul nostru de reglementare’, a afirmat Tudorel Toader.