Turbinele eoliene din Marea Neagră românească mai au de așteptat. Licitația pentru amenajarea spațiului maritim a fost anulată

În decembrie anul trecut, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a scos la licitație un contract pentru “achiziționarea serviciilor de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim”, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Pe larg, “obiectul contractului îl constituie încheierea unui contract, în vederea achiziționării de servicii de expertiză pentru fundamentarea și elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim, în conformitate cu prevederile Directivei 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și a Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, în cadrul proiectului ”Cross-border Maritime Spatial Planning for Black Sea – Bulgaria and Romania” – MARSPLAN-BS II”.

Practic, MARSPLAN este un fel de cadastru al mării, popular spus, care ar urma să se refere, printre altele, și la posibilitățile de amplasare a turbinelor eoliene în Marea Neagră, fără a afecta celelalte activități economice (transportul maritim, platformele petroliere, pescuitul etc.) sau mediul.

Licitație anulată în aprilie

Surprinzător însă, deși se vorbește tot mai mult despre eolianul offshore în Marea Neagră și s-a spus chiar că, inclusiv din cauza demarării procedurilor pentru MARSPLAN, România are mari șanse să dezvolte destul de repede producția de energie electrică în Marea Neagră, licitația de mai sus a apare ca anulată în SEAP.

Potrivit unor surse din piață, anularea s-ar fi operat încă din luna aprilie, deși nimeni nu a spus ceva despre asta. Depuseseră oferte două consorții dar, potrivit surselor noastre, niciuna nu ar fi îndeplinit criteriile de calificare – autoritatea contractantă nu ar fi recunoscut ca valide unele documente referitoare la experiența profesională a experților. Contractul avea o valoare de 1,2 milioane de lei. Se poate pune întrebarea și de ce e nevoie de consultanți externi pentru acest studiu, în condițiile în care în proiect sunt implicate trei institute naționale de cercetare-dezvoltare din România și o universitate.

MARSPLAN e o cerință a UE

Obligația, pentru fiecare stat membru al UE cu ieșire la mare, de a avea un astfel de plan de amenajare a spațiului maritim, apare chiar în directiva europeană referitoare la promovarea energiei regenerabile offshore. România ar fi trebuit să aibă acest plan gata la 30 iunie, a primit și finanțare europeană pentru el, și altă problemă e că nu e doar planul nostru, ci trebuie elaborat împreună cu Bulgaria.

După cum spuneam mai sus, nici experții din piața de energie nu au știut despre anularea acestei licitații. Spre exemplu, Sorin Elisei, consultant la Deloitte și unul dintre cei mai buni cunoscători ai pieței de energie, vorbea, chiar cu câteva zile în urmă despre terminarea MARSPLAN, de unde deducem că la nivelul pieței se credea că se lucrează la el.

“Trebuie să începem să facem niște pași care pot părea simpli, dar sunt decisivi. Ar trebui să terminăm planul spațial maritim pentru exploatările de offshore din Marea Neagră care ar putea să identifice zonele în care sunt permise dezvoltările. Sunt chestiuni legate de mediu, de amplasările actualelor platforme petroliere, traseele navelor maritime. Dacă terminăm acest plan putem să începem să facem un proiect”, spunea Elisei, la o conferință online care a avut loc pe 27 mai.

Potențialul energiei eoliene offshore

Momentan, nicio companie și nici statul român nu au efectuat măsurători foarte clare și tot e ce avem sunt niste estimări. Potențialul tehnic de vânt offshore din platoul continental românesc al Mării Negre este de 76.000 MW, potrivit unui studiu recent al CEPS, un think-thank din Bruxelles specializat în afaceri europene, care citează un raport al Băncii Mondiale pe această temă. Din cei 76.000 MW, 22.000 MW ar putea fi, din puncte de vedere al potențialul tehnic, instalați în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar 54.000 MW în instalații plutitoare, potrivit cercetării.

„Deși nu există acum proiecte în curs de dezvoltare, regiunea arată un potențial incipient semnificativ pentru vânt. Unul dintre primele proiecte este cel anunțat de compania Hidroelectrica din România, care își propune să investească 600 MW de energie eoliană până în 2026, din care 300 MW sunt în zona offshore. Potențialul tehnic eolian offshore în instalații al României este egal cu întreaga capacitate de generare (22 GW). Așadar, teoretic, energia regenerabilă din larg ar putea fi un înlocuitor pentru proiectele de gaze offshore, în prezent blocate în această țară”, mai arată cei de la CEPS.