Turcia a coordonat cel mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia și Occident de la încheierea Războiului Rece
MIT (serviciul turc de informaţii – n.red.) a desfăşurat la Ankara cea mai importantă operaţiune de schimb de deţinuţi din ultima vreme, care a implicat 26 de persoane din închisori din şapte ţări diferite (SUA, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia, Rusia şi Belarus)”, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat de presă.
„Zece deţinuţi, inclusiv doi minori, au fost transferaţi în Rusia, 13 în Germania şi trei în Statele Unite”, precizează preşedinţia turcă.
Cei 26 de deţinuţi care au făcut obiectul acestui schimb au fost transportaţi în Turcia cu şapte avioane, dintre care două din SUA, câte unul din Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Rusia, mai precizează sursa citată.
În acest schimb, unul dintre cele mai importante de la încheierea Războiului Rece, alături de jurnalistul american Evan Gershkovich este de asemenea eliberat din Rusia fostul puşcaş marin Paul Whelan, potrivit CNN.
De asemenea, Vadim Krassikov, un presupus agent rus încarcerat în Germania pentru asasinarea unui fost comandant separatist cecen la Berlin în 2019, a fost predat Rusiei în acest schimb.
Negocierile dintre Rusia și Occident și primele informații apărute pe surse
Kremlinul şi mai multe ţări occidentale s-au pus de acord asupra unui important schimb de deţinuţi, între care eliberarea mai multor americani precum jurnalistul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, deţinut în Rusia din 2023, informează joi media americane, citate de AFP.
Acest acord, care ar putea să fie unul dintre cele mai importante de la încheierea Războiului rece, prevede de asemenea eliberarea fostului puşcaş marin Paul Whelan, potrivit CNN, în timp ce ABC transmite că şi alte ţări occidentale sunt implicate în acest schimb.
Nu există pentru moment nicio confirmare din partea oficialilor americani, iar Kremlinul a refuzat să facă joi vreun de comentariu.
Informaţiile privind un schimb iminent au început să circule după ce mai mulţi deţinuţi din Rusia „au dispărut” din coloniile lor penitenciare, ceea ce constituie un fenomen neobişnuit.
Dacă acest schimb de deţinuţi are într-adevăr loc, acesta ar fi primul între Moscova şi Occident după eliberarea în decembrie 2022 a jucătoarei americane de baschet Brittney Griner, deţinută în Rusia într-un dosar legat de droguri, în schimbul celebrului traficant de arme ruse Viktor Bout, încarcerat în SUA.
Un schimb precedent în 2010 a vizat eliberarea a 14 spioni, între care ruşii Anna Chapman, condamnată în SUA, şi Serghei Skripal, agent dublu încarcerat în Rusia.
Schimburi majore care să implice un număr atât de mare de persoane nu au mai avut loc după cele din anii 1985 şi 1986 în timpul ultimilor ani ai Războiului rece, remarcă AFP.
SUA au exercitat presiuni asupra Moscovei pentru a obţine eliberarea jurnalistului de la Wall Street Journal, Evan Gershkovich, condamnat în 19 iulie în Rusia la 16 ani de închisoare în urma unui proces rapid pentru „spionaj”, o acuzaţie respinsă de jurnalist şi redacţia sa.
Jurnalistul, familia sa, apropiaţii săi, precum şi Casa Albă au denunţat permanent un dosar montat de la cap la coadă. Gershkovici, 32 de ani, fusese arestat la sfârşitul lunii martie 2023, în timp ce făcea un reportaj la Ekaterinburg (Ural).
După condamnarea sa, preşedintele american Joe Biden dăduse asigurări că SUA continuă să lucreze „neîncetat” pentru a-i obţine eliberarea.
Evan Gershkovich „a fost luat drept ţintă de autorităţile ruse pentru că este jurnalist şi american”, declarase atunci Biden.
Washingtonul a lucrat de asemenea, în culise, pentru a obţine eliberarea altui cetăţean american, fostul puşcaş marin Paul Whelan, 54 de ani, care şi are şi naţionalităţile britanică, irlandeză şi canadiană.
Acesta este încarcerat în Rusia din decembrie 2018 pentru „spionaj”, acuzaţie pe care el o respinge.
Şi el figurează printre persoanele care au „dispărut” recent din sistemul carceral rusesc.
Un avion utilizat anterior pentru schimbul lui Brittney Griner cu Viktor Bout părăsise joi dimineaţa Moscova spre enclava rusă Kaliningrad, făcând cale întoarsă la amiază, potrivit serviciului de urmărire a zborurilor Flightradar 24.
Opozanţii ruşi Ilia Iaşin, Oleg Orlov şi Vladimir Kara-Murza ar face parte de asemenea din acest schimb.
În timp informaţiile despre un schimb iminent se înmulţesc, mama lui Ilia Iaşin, Tatiana Iaşina, a declarat joi dimineaţă pentru AFP că „nu se ştie nimic precis” despre acesta.
Soţia disidentului Oleg Orlov, Tatiana Kasatkina, a declarat că aşteaptă veşti despre un eventual schimb.
Două colaboratoare ale principalului adversar al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, decedat în închisoare în februarie, Lilia Ceanîşeva şi Ksenia Fadeieva, au dispărut şi ele din locul lor de detenţie.
Susţinătorii artistei Aleksandra Skocilenko, condamnată la şapte ani de închisoare pentru că ar fi înlocuit etichete cu preţuri în magazine cu mesaje denunţând invazia rusă împotriva Ucrainei, au declarat de asemenea că şi ea a fost transferată din închisoarea unde era deţinută la Sankt-Petersburg.
Kevin Lik, un tânăr ruso-german de 19 ani, condamnat pentru „trădare”, a fost şi el transferat din colonia sa penitenciară, a relatat marţi media independentă SotaVision.
În aceeaşi situaţie se află şi militantul Daniil Krinari, condamnat în aprilie la cinci ani de închisoare pentru că ar fi „cooperat cu Ucraina”, potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului OVD-Info.
Germanul Rico Krieger, condamnat la moarte în Belarus după ce a fost recunoscut vinovat de „terorism”, ar putea face de asemenea obiectul unui acord după ce a fost graţiat în această săptămână de preşedintele Aleksandr Lukaşenko.
La schimb, Moscovei ar urma să-i fie predat Vadim Krasikov, un presupus agent rus încarcerat în Germania pentru asasinarea unui fost comandant separatist cecen la Berlin în 2019.
Printre alţi ruşi vizaţi în acest potenţial schimb ar putea figura Aleksandr Vinnik, informatician acuzat că ar fi condus BTC-e, o platformă de schimb de criptomonede care ar fi spălat miliarde de dolari proveniţi din infracţiuni.
Ar putea figura de asemenea Vladislav Kliuşin, un antreprenor care oferea servicii de supraveghere a media şi reţelelor de socializare, condamnat în SUA pentru fraudă, precum şi Vadim Konoşcenok, acuzat că ar fi furnizat Rusiei semiconductori şi muniţii fabricate în SUA.