Turcia a ratificat aderarea la NATO a Suediei. Nordicii mai au un singur obstacol, Ungaria – Reacţiile comunităţii internaţionale

Votul parlamentului turc pune capăt celor 20 de luni de negocieri care au pus la încercare răbdarea aliaţilor occidentali ai Ankarei, dornici să facă front unit împotriva Moscovei în contextul invaziei Ucrainei, scrie Agerpres.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a salutat „încă un pas” către aderarea ţării sale la NATO.

La rândul său, Washingtonul a „salutat” ratificarea de către parlamentul turc a aderării Suediei la NATO, a declarat marţi consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe.

„Era o prioritate importantă pentru preşedintele” american Joe Biden, a reamintit Jake Sullivan într-o declaraţie pe reţeaua socială X (fostă Twitter), adăugând: „Suedia este un partener solid şi competent a cărui apartenenţă la NATO întăreşte atât Statele Unite, cât şi alianţa” transatlantică de apărare.

La fel şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut Ungariei să finalizeze „ratificarea naţională cât mai repede posibil”.

Aderarea Suediei „face NATO mai puternică şi ne întăreşte securitatea”, a adăugat el.

„Viitoarea aderare a Suediei, ca şi cea a Finlandei care a avut loc deja, va consolida şi mai mult Alianţa Atlantică”, a făcut cunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.

Este „o reacţie directă la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei”, a amintit el.

Iar pentru ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, aderarea Suediei la NATO va face ţările nordice „mai sigure”.

Ungaria rămâne acum singura refractară.

Viktor Orban cere de luni de zile „respect” din partea Suediei, a cărei politică de „denigrare” şi remarci regulate cu privire la deriva autoritară a ţării din Europa Centrală le denunţă.

În lipsa unui semnal din partea lor şi sub presiunea partenerilor săi din NATO, liderul naţionalist a încercat să preia conducerea.

Marţi „i-am trimis o scrisoare prim-ministrului Ulf Kristersson invitându-l în Ungaria pentru a discuta despre intrarea Suediei în Alianţa Atlantică”, a scris el pe X.

În scrisoarea sa consultată de AFP, el a menţionat necesitatea „construirii unei încrederi reciproce solide” printr-un „dialog politic mai intens”.

Răspunsul a venit câteva ore mai târziu.

„Nu văd niciun motiv să negociez astăzi”, a reacţionat în faţa presei ministrul suedez de externe.

„În cursul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria (..) a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea aderării la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.

În schimb, el a spus că este pregătit pentru „discuţii”, menţionând „numeroasele puncte comune” şi „cooperarea militară” dintre cele două ţări.

Parlamentul turc a ratificat marţi seara aderarea Suediei la NATO, marcând încheierea a 20 de luni de negocieri care au pus la încercare răbdarea aliaţilor occidentali ai Ankarei, dornici să facă front unit împotriva Moscovei, transmite AFP.

Candidatura suedeză, care necesită acum unda verde din partea Ungariei, a fost aprobată de deputaţii turci cu 287 voturi pentru şi 55 împotrivă.

Suedia, la un pas de a deveni a 32-a ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, şi-a anunţat candidatura în mai 2022, în acelaşi timp cu Finlanda, admisă în aprilie anul trecut.

Pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, cele două ţări vecine au rupt cu decenii de neutralitate după cel de-Al Doilea Război Mondial, apoi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece.

Pentru a satisface cerinţele Ankarei, Suedia a mers până acolo încât şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege anti-terorism, Turcia acuzând ţara nordică de clemenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, dintre care unii consideraţi terorişti de către Ankara.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a adăugat la începutul lui decembrie drept condiţie pentru ratificare aprobarea „simultană” de către Congresul american a vânzării de avioane de luptă F-16 către Turcia, amânând şi mai mult unda verde a parlamentului său.

Ankara a cerut, de asemenea, Canadei să autorizeze vânzarea către Turcia a unei componente optice utilizate la fabricarea dronelor de luptă.

Guvernul american nu este ostil vânzării de avioane F-16, dar Congresul a blocat-o până în prezent din cauza tensiunilor recurente dintre Turcia şi Grecia, de asemenea membră a NATO, deşi relaţiile dintre cele două ţări s-au încălzit în ultimele luni.

Erdogan a discutat telefonic luna trecută cu preşedintele american Joe Biden care a făcut cunoscut că Turcia ar putea obţine aprobarea necesară din partea Congresului SUA dacă aderarea suedeză este ratificată.

Ultimul act înainte de intrarea Suediei în NATO se va juca acum în Ungaria, singura altă ţară din Alianţă care a păstrat legături strânse cu Moscova în pofida invaziei Ucrainei.

Premierul ungar, Viktor Orban, l-a invitat marţi pe omologul său suedez la Budapesta pentru a încerca să înlăture ultimele obstacole din calea undei verzi a parlamentului său.

Budapesta, care a susţinut în principiu intrarea Suediei, dar ridică obstacole de mai multe luni de zile, cere Stockholmului să înceteze politica sa de „denigrare” la adresa guvernului ungar, acuzat de derivă autoritară.

Ministrul suedez de externe a răspuns sec la invitaţie, afirmând că ţara sa „nu are niciun motiv” să negocieze în prezent cu Ungaria.

„În cursul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria (..) a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea aderării la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström, citat de AFP.