Turcia a devenit cel mai mare importator de energie din Rusia din zona occidentală, după ce Europa a interzis cea mai mare parte a importurilor de petrol şi gaze din Rusia, în urmă cu un an, după invadarea Ucrainei. China şi India au importat cantităţi mai mari din Rusia decât Turcia, dar apropierea Ankarei de porturile ruseşti o ajută să economisească mai mult decât alţi cumpărători, datorită transportului mai ieftin.
Livrările de ţiţei rusesc Urals către Turcia au crescut în noiembrie la nivelul record de 400.000 barili pe zi (bpd), reprezentând 14% din exporturile pe mare de ţiţei rusesc de luna trecută, arată calculele Reuters.
Oficialii de la Ministerul Energiei din Rusia nu au dorit să comenteze informaţia, în timp ce Ministerul turc al Energiei şi rafinăriile Turpas şi STAR nu au răspuns solicitărilor de a face comentarii.
În următoarele luni livrările către Turcia ar urma să crească şi mai mult, după ce producătorul rus de petrol Lukoil a semnat un acord cu firma Socar pentru a rafina până la 200.000 bpd la rafinăria turcă STAR deţinută de Socar, susţin traderii.
În plus, Turcia importă din Rusia motorină, păcură, combustibili marini şi kerosen, iar aceste importurile au crescut cu 200% în perioada ianuarie-noiembrie 2023, la aproximativ 0,29 milioane bpd.
Turcia a plătit mai puţin cu 25-150 de dolari pe tonă pentru motorina rusească anul acesta, faţă de nivelul similar al preţurilor în regiunea mediteraneeană, conform traderilor. Pentru un baril de ţiţei, beneficiază de discounturi între 5-20 dolari. Importurile mai ieftine de energie au ajutat Ankara să-şi reducă deficitul comercial şi să atenueze presiunile asupra monedei naţionale, care anul acesta s-a devalorizat cu 30%.
Mulţi activişti şi susţinători ai Ucrainei acuză Turcia că ajută Rusia să-şi vândă produsele către Europa ocolind sancţiunile. Ţara a dezminţit acuzaţiile şi susţine că exportă combustibili rafinaţi din diverse tipuri de ţiţei.
De asemenea, Moscova şi Ankara discută înfiinţarea unui pentru gazele ruseşti în Tucia, după reducerea semnificativă a achiziţiilor de către UE. Planul serveşte visului Ankarei de a deveni un un distribuitor major de energie în Europa de Sud. Rusia vede acest hub ca un mod de a redirecţiona exporturile sale de gaze din Europa sau de a vinde indirect gaze către UE.