Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său azer, Ilham Aliev, urmează să pună piatra de temelie la noul gazoduct cu ocazia unei ceremonii care va începe la ora 13,30 GMT la Selim, în regiunea Kars, din estul Turciei.
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) ar urma să devină operaţională începând din 2018, când va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi actuala conductă South Caucasus Pipeline (SCP), care face deja legătura între Turcia şi câmpurile de gaze naturale din Azerbaidjan, via Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an, urmând să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026. Potrivit unor informaţii publicate în presa din Azerbaidjan, costul preliminar al conductei este estimat la 10-11 miliarde de dolari.
Susţinătorii acestui proiect speră că în viitorul apropiat TANAP va putea fi conectat cu gazoducutul Trans-Adriatic Pipeline (TAP), destinat să transporte gaze naturale de la frontiera Turciei cu Grecia şi până în Italia, via Marea Adriatică. Potrivit Comisiei Europene, care doreşte să reducă dependenţa energetică a UE de gazul natural rusesc, acest proiect ar putea acoperi 20% din necesităţile de gaze naturale ale Uniunii Europene.
Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, Socar, 30% de compania energetică turcă Botas şi 12% de grupul petrolier britanic BP.
Debutul lucrărilor la gazoductul TANAP intervine la aproximativ trei luni după ce Rusia a renunţat la proiectul gazoductului South Stream. După ce Moscova a decis să renunţe la South Stream, Rusia şi Turcia au anunţat că lucrează la un alt gazoduct, denumit Turkish Stream, menit să permită transportul gazelor naturale ruseşti spre Europa, via Turcia, trecând prin Marea Neagră. Cu toate acestea, ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a subliniat că Turkish Stream nu va rivaliza cu TANAP.