Turcia, pregătită să-şi deschidă frontiera zecilor de mii de sirieni

În aşteptarea unei decizii a Guvernului turc, situaţia umanitară era tot mai „disperată” pentru civili, în principal femei şi copii, care se adună în nordul Siriei, potrivit Médecins sans frontière (MSF), relatează AFP în pagina electronică.

În cazul în care sirienii împinşi la exod „se află la uşa noastră şi nu au altă opţiune, este necesar să-i lăsăm să intre pe fraţii noştri şi o vom face”, declara sâmbătă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Însă el nu a precizat când vor putea pătrunde sirienii pe teritoriul turc.

Singurul punct de trecere posibil la nord de Alep, prin postul de frontieră turc de la Oncupinar, era închis.

De partea siriană a frontierei, la Bab al-Salama şi Azaz, zeci de mii de civili aşteptau în condiţii precare.

„Este o dramă. Cei care nu au putut obţine un cort dorm sub măslini”, a declarat Haitham Hammou, un purtător de cuvânt al grupării rebele Jabha Chamiya, contactat telefonic de AFP. „Persoanele deplasate abia au o raţie aliementară pentru o zi”, a adăugat el.

MSF a distribuit peste 230 de corturi, dar locurile, apa şi echipamentele sanitare erau insuficiente, a declarat Muskilda Zancada şeful misiunii MSF în Siria.

Numărul persoanelor care au sosit în ultimele zile la Azaz era de peste 30.000, însă erau aşteptate până la 70.000 de persoane, potrivit lui Suleyman Tapsiz, guvernatorul provinciei turce de frontieră.

În faţa acestei noi drame umanitare, europenii, care încearcă să limiteze accesul refugiaţilor pe teritoriul european, au îndemnat Ankara să-i primească pe sirienii care fug din provincia Alep.

Turcia, care găzduieşte deja 2,7 milioane de refugiaţi sirieni, „şi-a atins limita capacităţii”, a reacţionat duminică vicepremierul Numan Kurtulmus.

„Însă, până la urmă, aceşti oameni nu au unde altundeva să meargă”, a adăugat el.

Cancelarul german Angela Merkel se afla luni într-o scurtă vizită la Ankara, pentru a încuraja Turcia să-şi consolideze controalele la frontiere şi să oprească fluxul de migranţi care continuă să ajungă în Grecia, de pe coastele turce.

În paralel, presiunea creştea asupra zonei de frontieră, deoarece trupele regimului Bashar al-Assad avansau în nordul provinciei Alep, susţinute de raiduri aeriene ruse.

Acestea se aflau duminică la doar „şapte kilometri de oraşul Tall Rifaat, unul dintre ultimele trei bastioane ale rebelilor în nordul provinciei”, alături de Azaz şi Marea, a anunţat Rami Abdel Rahmane, directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

„Obiectivul lor (este) să ajungă la frontiera turcă, pentru a împiedica trecerea rebelilor şi a armelor din Turcia”, a precizat el.

O sursă militară siriană a declarat că armata caută să „taie rutele (rebele) pe toate fronturile”.

O întrerupere totală a căilor de aprovizionare ar fi dramatică pentru cei aproximativ 350.000 de civili care se află în continuare în cartiere din Alep controlate de rebeli şi care riscă să fie privaţi de hrană, apă şi combustibil, a avertizat MSF.

Bătălia de la Alep este susceptibilă să marcheze o cotitură în războiul sirian, deoarece o pierdere totală a celui de-al doilea oraş din ţară, împărţit în 2012, ar reprezenta o lovitură extrem de dură pentru rebeli, care se află în dificultate şi pe alte fronturi.

În provincia Damasc, armata încercuia de sâmbătă seara oraşul Daraya, aflat sub controlul insurgenţilor din 2012.

În schimb, cel puţin 35 de militari şi membri ai unor miliţii loiale regimului au fost ucişi într-o ambuscadă, de către rebeli islamişti, în provincia Damasc, potrivit Observatorului.

De asemenea, la Muadamiyat al-Sham, un oraş de lângă Damasc aflat sub controlul rebelilor, asediat de către regim, Comitetul Internaţional de Cruce Roşie (CICR) şi Semiluna Roşie Siriană au livrat duminică 700 de pachete cu alimente unui număr de 700 de familii, a declarat pentru AFP Pawel Krzysiek, un purtător de cuvânt CICR în Siria.

Ofensiva-fulger a regimului este denunţată de ţările care-i susţin pe rebeli, inclusiv Turcia şi Arabia Saudită – care se gândeşte să participe la o operaţiune terestră în Siria, în cazul în care coaliţia antijihadistă condusă de Washington ia această decizie.

Erdogan a declarat că Turcia este pregătită să „facă tot ceea ce este necesar”, fără să dezvăluie strategia Ankarei, acuzată de Moscova că pregăteşte „o intervenţie militară” în Siria.

Pe plan diplomatic, eforturi depuse până în prezent de către comunitatea internaţională – fără succes – urmează să fie reluate în zilele următoare.

Grupul internaţional de susţinere a Siriei urmează să se reunească joi la Munchen, iar ONU speră să repună pe şine, pe 25 februarie, negocieri indirecte între Guvernul şi opoziţia siriene, la Geneva.