Propunerea cu 20 de articole, care prevede transferul unor prerogative esenţiale ale premierului către preşedinte, o funcţie onorifică până acum, este fructul unor negocieri care au durat câteva săptămâni între AKP (partid islamo-conservator aflat la putere) şi MHP (dreapta naţionalistă).
Ideea consolidării puterii lui Erdogan îi nelinişteşte pe membrii opoziţiei, care îl acuză pe preşedinte că încearcă să impună un regim autoritar, mai ales după tentativa de puci din 15 iulie şi epurările care au urmat.
Dar oficialii turci afirmă că un astfel de sistem este necesar pentru a asigura stabilitatea statului, în condiţiile în care Turcia se confruntă cu instabilitatea securităţii, cu o încetinire a creşterii economice, şi cu o ofensivă militară în Siria.
„Dacă Dumnezeu o vrea, va fi începutul unei noi ere pentru Turcia”, a declarat sâmbătă Erdogan într-un discurs rostit înaintea trimiterii documentului către parlament.
Propunerea trebuie să câştige susţinerea a 330 de deputaţi din 550 pentru a putea fi supusă votului într-un referendum. Partidul aflat la putere AKP şi dreapta naţionalistă, care susţine textul, au un număr de 355 de deputaţi.
Un referendum ar putea fi organizat în martie, a anunţat vice-prim-ministrul Nurettin Canikli într-un interviu.
Erdogan este primul şef de stat turc ales prin vot universal în 2014 şi a susţinut mereu iniţiativa reformării constituţiei pentru instaurarea unui sistem prezidenţial, citând exemplul Franţei şi al Statelor Unite.
Oficialii turci nu au dat publicităţii conţinutul pachetului legislativ, dar destule detalii au ajuns în presă. Una dintre modificări se referă la desfiinţarea poziţiei de premier şi înlocuirea ei cu unul sau doi vicepreşedinţi.