Majorarea rezervelor valutare, combinată cu majorarea dobânzii de politică monetară cu 3.150 puncte de bază începând din luna iunie, a marcat o schimbare radicală de direcţie după mai mulţi ani de politici neortodoxe, spre satisfacţia investitorilor străini.
Incluzând ultima majorare de 3,5-3,8 miliarde de dolari în săptămâna care s-a încheiat la 1 decembrie, rezervele totale ale Băncii Centrale a Turciei au crescut cu 41,5 miliarde de dolari începând din luna iunie, când preşedintele Tayyip Erdogan a desemnat-o pe Hafize Gaye Erkan, fost bancher pe Wall Street, în postul de guvernator al Băncii Turciei. În paralel, autorităţile de la Ankara au încetat să mai utilizeze rezervele valutare pentru a susţine în mod direct cursul de schimb al lirei.
Banca Centrală a Turciei nu a dorit să facă comentarii cu privire la cifra anunţată de Reuters. Datele oficiale privind rezervele valutare ale Turciei vor fi publicate joi.
La data de 2 iunie 2023, după ce Erdogan a câştigat un nou mandat în postul de preşedinte, rezervele valutare ale Băncii Centrale a Turciei se situau la minus 5,7 miliarde de dolari, cel mai redus nivel de la debutul publicării datelor în 2002.
Mai mulţi ani de reduceri de dobândă, inflaţie galopantă şi scăderea rezervelor valutare a declanşat o fugă a investitorilor străini de pe economia Turciei. Însă schimbarea recentă a direcţiei politicilor autorităţilor de la Ankara a reaprins şi interesul investitorilor.
Amundi, cel mai mare manager de active din Europa, a declarat pentru Reuters că a început să cumpere din nou lire turceşti, în timp ce oficiali de la Banca Centrală spun că au început să ajungă şi fonduri de la marii investitori instituţionali americani.
Cu toate acestea, străinii deţin mai puţin de 1% din obligaţiunile denominate în lire, în scădere de la 10% în 2019 şi 20% în 2015, potrivit datelor oficiale. Investitorii se tem că Erdogan ar putea să îi demită pe guvernatorul Băncii Centrale şi pe ministrul Finanţelor şi să revină, din nou, la politici neortodoxe.