Planurile ar implica venituri suplimentare de 226 de miliarde de lire (7 miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 0,7% din PIB, potrivit unei surse din apropierea acestui dosar. Noile prevederi urmează a fi discutate în Parlament la sfârşitul acestei luni, a adăugat sursa.
Conform notei de fundamentare, Turcia se aşteaptă să strângă venituri suplimentare în valoare de 40 de miliarde de lire pe an, din introducerea unei taxe de 15% pe profiturile generate în ţară de companiile multinaţionale. Măsura ar fi în linie cu eforturile statelor din G20 care vor să descurajeze planurile companiilor de a profita de diferenţele dintre regimurile fiscale ale ţărilor din întreaga lume.
Ministerul turc al Finanţelor se aşteaptă să strângă alte 90 de miliarde de lire pe an dintr-o nouă taxă care va fi aplicată companiilor turceşti. De asemenea, trusturile care investesc în imobiliare ar urma să fie obligate să plătească o taxă pe profiturile din vânzările sau închirierile de proprietăţi, ceea ce ar urma să genereze venituri suplimentare de 7,2 miliarde lire pe an. În sfârşit, Ministerul Finanţe are în vedere o taxă de 0,03% pe tranzacţiile cu criptomonede, care au devenit foarte populare în rândul investitorilor turci de retail. Asta ar aduce alte 3,7 miliarde de lire pe an, conform prognozelor oficiale.
Partidul de guvernământ al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi aliaţii săi au o majoritate suficientă pentru a trece legi prin Parlament. Cu toate acestea, propunerea s-ar putea dovedi controversată din punct de vedere politic, după ce autorităţile au renunţat anterior la un plan care prevedea introducerea unei taxe pe tranzacţiile bursiere.
Într-o postare pe reţeaua socială X, ministrul turc al Finanţelor, Mehmet Simsek, a informat că noile reglementări fiscale vor fi prezentate în curând Parlamentului. Cu toate acestea, subordonaţii săi au refuzat să comenteze cu privire la detaliile planului.
Ministerul Trezoreriei şi Finanţelor a redactat ultimul proiect după ce cutremurele de anul trecut, alături de cheltuielile generoase de dinaintea alegerilor, au obligat Guvernul să cheltuiască mai mult decât planificase iniţial. Ca urmare, Turcia este pe cale să înregistreze în acest an un deficit bugetar estimat la 6,4% din PIB, unul dintre cele mai mari deficite înregistrate în cele două decenii la putere ale lui Erdogan.
Planul reprezintă cea mai recentă încercare de consolidare fiscală şi face parte dintr-o modificare de direcţie în politica fiscală supervizată de Simsek, după ce acesta a preluat conducerea finanţelor în 2023. Tranziţia la o abordare economică mai convenţională a avut ecou în rândul investitorilor străini care au revenit pe piaţa obligaţiunilor din Turcia, deşi unii au criticat un efort anterior de reducere a cheltuielilor, considerându-l insuficient într-un moment în care inflaţia a trecut de 75%.
Propunerea prevede una dintre cele mai mari revizuiri ale Codului fiscal din Turcia de când autorităţile au majorat taxele în urmă cu două decenii pentru a plăti daunele provocate de cutremurele din 1999.