Uber, Bolt şi Clever, la un pas de a fi interzise în România. Cum arată legislaţia în alte state europene

„În mai puțin de două săptămâni în România am putea asista la restricționarea sau dispariţia serviciilor alternative de transport urban, precum Uber, Bolt sau Clever, deși 9 din 10 români îşi doresc ca autorităţile să încurajeze dezvoltarea acestor servicii, şi să nu le limiteze, potrivit unui sondaj IRES. Asta în condițiile în care alte state din Uniunea Europeană, inclusiv Germania, fac pași repezi către liberalizarea totală a pieței de transport, deși se confruntă, ca și România, cu o puternică opoziție din partea industriei de taximetrie”, spune Asociația „Coaliția pentru Economia Digitală”, o organizație neguvernamentală, non-profit, apolitică și independentă care are ca scop promovarea beneficiilor economiei digitale pentru consumatori, furnizori de servicii și pentru economiile locale.

Executivul are în lucru un proiect de ordonanță de urgență menit să creeze și în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternative, similar celui existent în alte țări membre ale Uniunii Europene, unde astfel de platforme funcționează legal.

„Pentru cei peste două milioane de utilizatori şi pentru zecile de mii de şoferi, care folosesc aceste aplicații pentru a-şi câştiga existenţa, salvarea ar putea veni de la Palatul Victoria. Dacă Guvernul nu va face nimic, pe 16 mai va intra în vigoare ordonanța care modifică Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi și care dă unde verde la abuzuri împotriva șoferilor care lucrează pentru aplicațiile de transport urban”, mai arată asociaţia.

În ultimele luni, mai multe asociaţii ale taximetriştilor au protestat împotriva noului cadru de reglementare din domeniul transportului de persoane în regim de taxi, în contextul în care au acuzat patformele de ridesharing precum Clever şi Uber că ar funcţiona ilegal.

Pe 29 martie, Executivul a aprobat o OUG care modifică Legea Taximetriei şi a transmis, la acea dată, că pentru activitatea de ride-sharing va adopta o ordonanţă separată în „următoarele două-trei săptămâni”. De atunci, a trecut mai mult de o lună şi actul normativ care să reglementeze activitatea de ridesharing încă nu a apărut.

Cum arată legislaţia în alte state europene

Începând din 2019, Uber operează în mai multe orașe din Europa, cum ar fi Londra, Frankfurt, Paris, Amsterdam, Roma și Madrid, dar este interzis în Danemarca, Ungaria și Bulgaria.

În momentul de față, 17 state din Uniunea Europeană au hotărât că este destul loc în piaţă și pentru firmele de taximetrie și pentru platformele de mobilitate urbană, precum Uber, Bolt sau Clever. În alte opt state, o astfel de legislație este în curs de elaborare, potrivit studiului „Impactul dezvoltării aplicațiilor de mobilitate urbană în România” realizat de PricewaterhouseCoopers România.

Estonia este prima țară din Uniunea Europeană care a recunoscut aplicațile de tip e-hailing și ride-sharing și a reglementat serviciile oferite de astfel de platforme de mobilitate urbană. Modificările legislaţiei au fost operate încă din 2017, prin amendarea Legii Transportului Public. Legislația a fost modificată cu scopul de a le oferi cetățenilor servicii de transport moderne și de calitate, și nu de a proteja interesele firmelor de taxi. Prin urmare, reglementările nu sunt deloc unele restrictive pentru industria de ride-sharing.

Schimbarea legislației a venit la pachet cu simplificarea procedurilor de declarare și taxare a veniturilor pentru aceste companii și pentru șoferii lor. Acest lucru a dus, potrivit asociaţiei, la creșterea numărului de persoane care au declarat că au obținut venituri prestând servicii pentru Uber și Taxify (actual Bolt şi originar din Estonia) de la 69 în 2016, la 319 în 2017. A crescut, de asemenea, și suma declarată, de la 67.800 euro, în 2016, la 450.000 euro în 2017.

Germania este una dintre țările care și-a propus adoptarea unor măsuri care să ducă la un grad mai mare de liberalizare a transportului public de persoane.

Ministrul federal al Transporturilor, Andreas Scheuer, vrea ca propunerile de modificare a legii privind transportul de călători să intre în vigoare anul viitor. „Ultima reformă a legii transportului de pasageri a durat șase ani și vreau ca de data această să ne mișcăm mai repede”, a declarat oficialul german pentru revista Focus, citat de Coaliţia pentru Economia Digitală.

Piatra de temelie a reformei dorite de Andreas Scheuer este eliminarea obligației pentru șoferii de Uber sau Lyft de a se întoarce la garaj sau în localitatea de autorizare, după efectuarea cursei. În prezent, aceștia nu pot să preia comenzi din stradă sau de pe drum, precum taximeriștii. Practic, Germania ar putea renunța de anul viitor la una dintre cele mai restrictive prevederi legislative, la care alte state precum Finlanda au renunțat încă din iunie 2018.

Finlanda este unul dintre statele europene, care a pus în aplicare recent cea mai amplă reformă a pieței de taximetrie. Prin noua legislație, intrată în vigoare la 1 iulie 2018, autoritățile finlandeze au asimilat serviciile alternative de transport celor de taxi și au liberalizat complet serviciile de taxi. În prezent, în Finlanda, nu mai există tarife impuse, nici limitări privind numărul de licențe, dar a fost păstrată obligația de autorizare a șoferilor. Potrivit Agenției Finlandeze de Siguranță în Transport, schimbarea legislației a dus la creșterea cu 25% a numărului de vehicule care sunt folosite pentru a presta servicii de taxi sau asimilate acestora, de la circa 9.600 la final de 2017, la aproape 12.200 la finalul anului trecut.

Potrivit autorităților finlandeze, a crescut astfel nivelul de acces al populației, care locuiește în mediul rural sau în apropierea marilor orașe, la servicii de transport, dar și numărul angajaților din acest sector. Practic prin această reformă s-au creat circa 3.200 de noi locuri de muncă. În plus, în șase regiuni din Finlanda tarifele au scăzut după implementarea noii legislații.

Și Polonia, despre care se spunea recent că intenționează să interzică aplicațiile de tip Uber, are în proces de adoptare o nouă legislație care va deschide piața tuturor șoferilor care doresc să obțină o licență de transport. Legea în forma propusă asimilează șoferii serviciilor de ride-sharing celor de taxi, nu impune examene pentru obținerea licenței de transport și elimină plafonul de licențe disponibile. De asemenea, introduce posibilitatea utilizării aplicațiilor de contorizare virtuală a distanțelor în locul clasicului aparat de taxare.

„Crearea și în România a unui cadru de reglementare pentru noile servicii alternative de transport similar celui existent în alte țări membre ale Uniunii Europene ar putea îngreuna crearea de carteluri pe piața taximetriei în vederea fixării tarifului”, mai explică Asociația „Coaliția pentru Economia Digitală”.

De altfel, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei a declarat recent că insituţia pe care o conduce a derulat o serie de investigaţii pe această piaţă, care s-au finalizat cu sancţiuni.

„Am amendat opt companii active pe piaţa transportului de persoane în regim de taxi şi dispecerat din Bucureşti şi judeţul Ilfov cu aproximativ 500.000 de euro pentru participarea la un cartel având ca obiect fixarea tarifului. De asemenea, alte 36 de companii de taxi din Constanţa, Timişoara, Baia Mare, Târgu-Mureş şi Râmnicu Vâlcea au fost sancţionate cu peste 400.000 de euro pentru constituirea unor carteluri în vederea fixării tarifului. Cele mai multe dintre companiile de taximetrie sancţionate de noi erau membre în Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR). Companiile au contestat, însă instanţa a menţinut decizia Autorităţii de concurenţă”, a declarat recent, pentru Agerpres, Bogdan Chiriţoiu.

În prezent, instituţia are derulare o investigaţie privind o posibilă încălcare a Legii concurenţei de COTAR şi membrii acesteia, prin coordonarea comportamentului concurenţial pe piaţa serviciului de transport public de călători în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Reacţia Asociaţiei Taximetriştilor Liberi de Pretutindeni

Asociaţia Clubul Taximetriştilor Liberi de Pretutindeni vă aduce la cunoştinţă faptul că OUG împotriva pirateriei nu se referă la aplicaţii tehnologice, iar taximetriştii nu sunt împotriva tehnologiei. Suntem în secolul XXI, tehnologia a evoluat, toate dispeceratele din România au aplicaţii proprii, prin urmare este greşit sa spunem că taximetriştii nu vor modernizare. Pentru cei care nu ştiu, taximetriştii aveau aplicaţii încă din 2012, în premiera in Europa. Speed Taxi a fost prima aplicatie din România, apoi au aparut Clever Taxi şi Star Taxi.

Ordonanta este impotriva persoanelor care fac transport neautorizat de persoane care incalca legea 38/2003 si codul penal sanctioneaza activitatea ilegala art 348 (Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activităţi reglementate de lege
Art. 348

Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-348

Prin urmare, aplicaţiile nu sunt afectate de OUG impotriva pirateriei.

ASOCIATIA CLUBUL TAXIMETRISTILOR LIBERI DE PRETUTINDENI

VICEPRESEDINTE CLAUDIU COSTAN