În martie, UBS a acceptat să preia Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elveţieni (3,4 miliarde de dolari) în acţiuni şi de asemenea să preia pierderi în valoare de până la 5 miliarde de franci, în cadrul unei „căsătorii de urgenţă” care a fost instrumentată de autorităţile elveţiene pe fondul unor turbulenţe în industria bancară mondială.
Aceasta a fost prima salvare a unei bănci de talie mondială după criza financiară din 2008, iar noua entitate creată din UBS şi Credit Suisse va deveni un manager care va gestiona active în valoare de peste 5.000 de miliarde de dolari şi va avea peste 120.000 de angajaţi la nivel mondial.
UBS şi Credit Suisse vor continua să opereze separat în Elveţia până la fuziunea lor legală din 2024, a precizat UBS. Creditorul va folosi în continuare brandul Credit Suisse şi operaţiunile până când clienţii vor fi mutaţi în propriile sisteme ale UBS, în 2025.
„Decizia vine după examinarea tuturor opţiunilor. Analiza noastră a arătat clar că integrarea completă este cea mai bună soluţie pentru UBS, acţionarii noştri şi economia elveţiană”, a afirmat directorul general al grupului bancar elveţian UBS, Sergio Ermotti.
Afacerea din Elveţia era perla coroanei pentru Credit Suisse, o ancoră profitabilă, în timp ce în ultimii ani restul firmei s-a confruntat mereu cu crize.
Combinarea dintre UBS şi Credit Suisse va crea un gigant intern în Elveţia, analiştii de la Citigroup estimând anterior că noua entitate va fi responsabilă pentru aproximativ 35% din depozitele interne, 31% din împrumuturile companiilor, 26% din creditele ipotecare. Printre concurenţii săi se vor afla Raiffeisen şi ZKB, precum şi alte 200 de alte firme.
UBS speră să realizeze până la finalul lui 2026 reduceri de costuri de peste 10 miliarde de dolari la nivelul grupului, după ce anterior estima un nivel de opt miliarde de dolari până în 2027. Majoritatea economiilor se vor realiza în urma reducerii numărului de angajaţi.
În trimestrul doi din 2023, UBS a înregistrat un profit net profit de 29 miliarde de dolari.