Potrivit acestuia, comunitatea internaţională a început deja să realizeze că tocmai tentativa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) de a abroga legea cu privire la statutul limbii ruse a fost unul dintre motivele izbucnirii protestelor în estul Ucrainei.
‘Faptul că această iniţiativă periculoasă a fost unul dintre motivele protestelor este menţionat deja de experţi internaţionali. Ne-am convins de aceasta la recenta sesiune a Adunării Parlamentare a OSCE’, a spus Narâşkin, în opinia căruia această disponibilitate a Occidentului de a ‘recunoaşte adevărul, întăreşte speranţa de dezvoltare a dialogului’.
Preşedintele Dumei a spus că ‘încercarea autorităţilor ucrainene de a păstra Crimeea prin încălcarea dreptului internaţional şi naţional’ ar trebui să suscite o reacţie din partea comunităţii internaţionale. Lumea ar trebui să înţeleagă diferenţa între evenimentele de la începutul anilor 1990 (destrămarea URSS), când a avut de fapt anexarea Crimeii de către Ucraina, şi transpunerea în practică a dreptului la autodeterminare al locuitorilor Crimeii în martie 2014, a afirmat el.
Într-un nou atac la adresa Kievului, Narâşkin a mai spus că, timp de 20 de ani, autorităţile ucrainene au încurajat speculaţiile istorice (naţionaliste) şi nu au fost interesate în rezolvarea problemelor nici ale comunităţii ruse, nici ale poporului tătar, nici ale reprezentanţilor altor naţionalităţi.
Nici Ucraina, nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite nu au recunoscut aşa-zisul referendum din luna martie din Crimeea, considerând că Rusia a ocupat şi anexat peninsula din sudul Ucrainei, notează Ukrainska Pravda.