Europarlamentarul român precizează că a formulat o solicitare de informaţii către Comisia Europeană cu privire la situaţia canalului Bâstroe, în calitatea sa de raportor alternativ pentru proiectul de raport referitor la mari proiecte de infrastructură de transport în UE privind implementarea proiectelor, monitorizarea şi controlul fondurilor UE din cadrul Comisiei CONT.
Conform Corinei Creţu, răspunsul oficial al Comisiei Europene la solicitarea sa a fost că este nevoie de aprobarea României pentru includerea canalului Bâstroe şi a braţului Chilia în reţeaua TEN-T.
„Într-adevăr, Ucraina a cerut Comisiei Europene să includă canalul Bâstroe şi braţul Chilia în reţeaua TEN-T. Cea mai mare parte a lungimii solicitate pentru a fi inclusă în reţeaua TEN-T se învecinează cu România. Aceasta înseamnă că includerea oficială a acestor canale în TEN-T necesită aprobarea României”, ar fi fost răspunsul Comisiei Europene la solicitare, prin Directoratul General pentru Mobilitate şi Transport, menţionează eurodeputatul Pro România.
Potrivit Corinei Creţu, Comisia Europeană a consultat România, care a transmis un răspuns negativ referitor la includerea acestor canale ale Dunării într-un coridor european de transport naval, invocând argumente de mediu.
„Situaţia a escaladat deoarece se pare că Ucraina a efectuat dragarea Dunării fără a informa România! DG MOVE a fost destul de pozitiv cu privire la includerea braţelor Dunării Bâstroe şi Chilia în reţeaua TEN-T în urma solicitării Ucrainei, dar România se opune acestui lucru deoarece preferă să pună la dispoziţie braţul Dunării care merge spre portul românesc Sulina”, arată europarlamentarul Corina Creţu.
Eurodeputatul Pro România aminteşte că şi comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, şi-a exprimat punctul de vedere că nu este necesar şi ar fi şi periculos să fie transformat Braţul Chilia într-o arteră principală de transport fluvial.
„Nu este necesar şi ar fi un lucru periculos să transformăm Braţul Chilia într-o arteră principală de transport. Este adevărat că este o nevoie extraordinară de utilizare a Dunării pentru coridoarele solidarităţii, pentru exporturi şi importuri în Ucraina, … dar asta se rezolvă prin alte tipuri de mecanisme, nu trebuie acum să schimbăm geografia (…) Comisia Europeană are în vedere, de exemplu, mai multe programe pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Braţul Sulina şi pentru creşterea eficienţei porturilor riverane”, a spus comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean, citată de către europarlamentarul Corina Creţu.
Aceasta adaugă şi că ţinând cont de situaţia complicată în care se află Ucraina, premierul României a declarat că va pune la dispoziţie canalul Sulina din toate punctele de vedere, astfel încât acesta să poată fi utilizat la maxim, inclusiv pe timp de noapte şi că ţara noastră este solidară cu poporul ucrainean.
„Reamintesc faptul că România a fost şi este solidară cu poporul ucrainean pe toată perioada de la începutul invaziei Ruse, a oferit sprijinul său necondiţionat celor 3,5 milioane de refugiaţi, a facilitat exportul cerealelor ucrainene”, mai spune eurodeputatul Corina Creţu.