La începutul războiului în Ucraina, Elveţia şi-a oferit „bunele oficii” Kievului şi Moscovei, a declarat în mai pentru AFP MAE elveţian. Ceea ce Kievul a acceptat.
„Ucraina doreşte ca Elveţia să-şi asume un mandat de putere protectoare în numele său în Rusia. Negocierile pe această temă s-au terminat”, a declarat pentru AFP MAE elveţian, confirmând o informaţie publicată de Luzerner Zeitung.
„Pentru ca mandatul de putere protectoare să poată intra în vigoare, Rusia trebuie să-şi dea acordul”, a precizat el.
Or, Moscova consideră că Elveţia nu este neutră, întrucât a adoptat sancţiunile europene împotriva sa după ce Rusia a invadat Ucraina.
Atunci când două state îşi rup în întregime sau parţial relaţiile, Elveţia, care se prevalează de neutralitatea sa, este obişnuită să-şi asume o parte din sarcinile diplomatice sau consulare.
Puterea protectoare le permite statelor în cauză să menţină un minimum de relaţii şi poate de asemenea permite asigurarea protecţiei consulare a cetăţenilor fiecăreia dintre cetăţenii celor două ţări, pe teritoriul celeilalte.
Elveţia şi-a asumat pentru prima dată un rol de putere protectoare în secolul al XIX-lea, reprezentând în Franţa interesele Regatului Bavariei şi ale Marelui Ducat Baden în timpul războiului franco-prusac din 1870-1871.
Activitatea de putere protectoare a Elveţiei şi-a atins apogeul în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, când a reprezentat interesele a 35 de state.
Statul alpin exercită în prezent mai puţin de zece mandate în acest sens.
Astfel, Elveţia reprezintă interesele ruse în Georgia şi interesele georgiene în Rusia din 2009. De asemenea, ea reprezintă interesele Iranului în Egipt din 1979 şi ale Iranului în Canada din iunie 2019.
Elveţia reprezintă şi interesele SUA în Iran din 1980, în urma crizei ostaticilor americani.
Berna apără şi interesele Iranului în Arabia Saudită şi pe cele ale Arabiei Saudite în Iran în urma unor acorduri semnate cu cele două state în octombrie 2017.