Ucraina: Forţe speciale, mobilizate la Kiev. Protestele continuă

Potrivit lui Balan, duminică şi marţi, la Kiev au fost trimişi militari din localităţile Simferopol şi Krasnokamenka.

„Forţele speciale nu se ocupă de dispersarea manifestanţilor, ci sunt un «scut viu», adică au rolul de a asigura măsurile de ordine publică şi o bună funcţionare a instituţiilor de stat”, a precizat şeful departamentului juridic al forţelor speciale din cadrul Ministerului ucrainean de Interne, Dmitri Şetinin, citat de agenţia rusă Itar-Tass.

Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, peste 120 de poliţişti erau marţi în continuare spitalizaţi, după reprimarea violentă a manifestanţilor sâmbătă, în Piaţa Independenţei din Kiev.

Eşec al moţiunii de neîncredere împotriva Guvernului ucrainean

Parlamentul ucrainean a respins, marţi, moţiunea de neîncredere împotriva Guvernului lui Mikola Azarov, pe care opoziţia îl consideră responsabil de eşecul apropierii de UE şi de reprimarea manifestanţilor proeuropeni, relatează AFP.

Doar 186 de deputaţi au susţinut textul, propus de trei grupuri ale opoziţiei, în timp ce, pentru a fi aprobată, moţiunea avea nevoie de 226 de voturi. Partidul Regiunilor, aflat la putere în Ucraina, nu a participat la vot.

„Noi nu vom susţine această moţiune. Este o decizie absurdă care duce la impas”, a declarat, înainte de vot, deputatul Volodimir Oliinik, din cadrul Partidului Regiunilor.

„Aveţi nevoie de dezordine, iar Ucraina nu are nevoie de voi. Ucraina are nevoie de stabilitate”, a continuat deputatul, adresându-se opoziţiei.

Exprimându-se în faţa deputaţilor înainte de vot, Azarov şi-a cerut scuze pentru violenţele comise de poliţişti împotriva manifestanţilor, sâmbătă, la Kiev, soldate cu zeci de răniţi.

„În numele Guvernului, aş vrea să vă cer scuze pentru acţiunile forţelor de ordine. Preşedintele şi Guvenul regretă profund”, a spus el.

„Voi trage concluzii ferme şi vor exista remanieri în cadrul Guvernului”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Azarov i-a avertizat pe manifestanţii care blochează de luni sediul Guvernului.

„Îi îndemn pe toţi cei care au luat decizia nelegitimă de a bloca Guvernul să se oprească. Încălcaţi astfel Codul Penal şi veţi fi traşi la răspundere”, a subliniat el.

Pe de altă parte, el a oferit asigurări că Ucraina va continua pe calea integrării europene şi că o delegaţie guvernamentală va efectua o vizită la Bruxelles săptămâna viitoare.

Intervenţia lui Azarov, în rusă, a fost însoţită de strigăte dezaprobatoare ale deputaţilor din cadrul opoziţiei.

„Acest Guvern este responsabil de baterea unor copii în Piaţa Independenţei. Ruşine! El este responsabil pentru că a vândut Ucraina Rusiei şi pentru că a frânt speranţa integrării europene. Ruşine!”, a declarat înainte de vot Arseni Iaţeniuk, un aliat al fostului premier încarcerat Iulia Timoşenko.

„Guvernul minte. Oamenii s-au săturat să asculte promisiuni”, a declarat de la tribună Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei.

El a calificat drept „înaltă trădare” decizia Guvernului de a suspenda Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Ucraina trimite miercuri delegaţii la Bruxelles şi la Moscova

Premierul ucrainean Mikola Azarov a anunţat marţi că o delegaţie oficială se va deplasa miercuri la Bruxelles, iar alta la Moscova, după refuzul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, sub presiunea Rusiei, relatează AFP.

„Mâine (miercuri), o delegaţie va merge la Bruxelles, unde vom continua negocierile, care ne vor permite să semnăm un acord de integrare europeană în condiţii avantajoase pentru Ucraina”, a declarat Azarov.

„Această delegaţie este în curs de formare”, a adăugat el.

Vizita delegaţiei ucrainene nu a fost confirmată la Bruxelles.

„Nu putem să confirmăm vizita delegaţiei ucrainene miercuri, la Bruxelles. Data şi locul vor fi stabilite prin mijloace diplomatice şi, de îndată ce va fi găsit un acord, ele vor fi anunţate”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Stefan Füle.

„Tot mâine (miercuri), o altă delegaţie se va deplasa la Moscova, deoarece încercăm să consolidăm parteneriatul nostru strategic şi să relansăm relaţiile noastre comerciale cu Rusia”, a afirmat premierul ucrainean.

Protestele de la Kiev continuă. Manifestanţii au blocat luni sediul Guvernului, pentru a-l obliga pe preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici să plece de la putere, după ce a refuzat să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE).

Marţi, Parlamentul ucrainean a respins moţiunea de neîncredere împotriva Guvernului lui Mikola Azarov, pe care opoziţia îl consideră responsabil de eşecul apropierii de UE şi de reprimarea manifestanţilor proeuropeni.

Premierul ucrainean, Mikola Azarov, şi-a cerut scuze, marţi, în faţa Parlamentului care examinează o moţiune de neîncredere în privinţa Guvernului, pentru violenţele comise de poliţişti împotriva manifestanţilor, sâmbătă, la Kiev, soldate cu zeci de răniţi, relatează AFP.

„În numele Guvernului, aş vrea să vă cer scuze pentru acţiunile forţelor de ordine. Preşedintele şi Guvenul regretă profund”, a declarat el.

Foştii preşedinţi ai Ucrainei consideră că actualul Guvern trebuie să demisioneze – presă

Foştii preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kravciuk, Leonid Kucima şi Viktor Iuşcenko, au discutat în cadrul unei întâlniri despre manifestaţiile de la Kiev, convenind asupra faptului că actualul Guvern ar trebui să-şi dea demisia, a anunţat marţi ziarul ucrainean Segodnya în pagina electronică.

Ei au apreciat că acţiunile autorităţilor de la Kiev au provocat o criză politică acută în Ucraina.

„Cauza acestei crize este soluţionarea inconsecventă a problemei privind integrarea europeană şi anume, refuzul de a semna, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi neanunţarea acestei decizii din timp”, a declarat primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk (1991-1994).

„Schimbarea rapidă a poziţiei a dus la izbucnirea unor proteste şi, astăzi, aceste proteste reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea în ţară şi pentru integritatea Ucrainei. Acest fapt ar putea avea consecinţe politice şi economice grave”, a adăugat el.

În opinia foştilor preşedinţi ucraineni, puterea ar trebui să iniţieze un dialog atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Rusia.

„Considerăm că puterea ar trebui să iniţieze imediat un dialog cu Uniunea Europeană, iar Guvernul să demisioneze într-un mod european civilizat”, a afirmat Kravciuk, subliniind că „cele mai importante valori pentru Ucraina, democraţia şi libertatea, sunt în pericol”.

„Condamnăm cu fermitate utilizarea forţei împotriva manifestanţilor paşnici. Legile şi Constituţia prevăd dreptul fiecăruia la liberă exprimare”, a declarat fostul lider politic pentru ziarul Segodnya.

„Vrem ca în ţară să fie pace şi linişte, să fie asigurate relaţiile strategice cu alte state, inclusiv cu Rusia. Sperăm că puterea va auzi dorinţele poporului”, a adăugat Kravciuk, susţinut de Kucima (preşedinte al Ucrainei în perioada 1994-2005) şi Iuşcenko (2005-2010).

Şeful diplomaţiei canadiene va sosi la Kiev pentru a susţine opoziţia ucraineană

Ministrul canadian de Externe John Baird a anunţat marţi că se va afla joi şi vineri la Kiev pentru a-i susţine pe liderii opoziţiei ucrainene, care se confruntă cu o reprimare „îngrijorătoare”, relatează AFP.

„Mă deplasez la Kiev să discut personal cu autorităţile ucrainene şi să le fac să înţeleagă, în termeni clari, că acţiunile lor nu sunt conforme normelor democratice la care poporul ucrainean are dreptul”, a declarat Baird, citat într-un comunicat. „În cursul acestei vizite, mă voi întâlni cu liderii opoziţiei şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, pentru a-i informa că beneficiază de sprijinul Canadei”, a adăugat el.

Vizita lui Baird în Ucraina are loc cu ocazia reuniunii anuale a celor 57 de state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Canada, precum şi Statele Unite, este un stat asociat al acestei organizaţii.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a renunţat săptămâna trecută la negocierile Ucrainei în vederea semnării unui acord de asociere cu UE. Această decizie a condus la organizarea unor manifestaţii proeuropene în mai multe oraşe din Ucraina. Ulterior, forţele de ordine au intervenit cu violenţă în Piaţa Independenţei din Kiev, unde aproximativ 1.000 de manifestanţi rămăseseră în urma protestelor de vineri.

„Aceste măsuri severe (ale autorităţilor de la Kiev) sunt foarte îngrijorătoare nu doar pentru Canada, ci şi pentru democraţiile din întreaga lume”, a apreciat ministrul canadian.