Ucraina presează statele occidentale să-i transfere activele ruseşti îngheţate şi reclamă că nu a primit cele 16 miliarde de euro colectate de UE
Apelul survine într-un moment în care Ucraina, aflată în dificultate pe front în faţa ofensivei ruse, este îngrijorată de diminuarea asistenţei militare şi financiare occidentale în contextul disensiunilor din Statele Unite ale Americii şi din Uniunea Europeană.
„Ajutorul partenerilor noştri este un instrument extrem de important, dar avem nevoie de predictibilitate şi de stabilitate indiferent de perioadă, de fluctuaţiile politice, de ciclurile electorale care au loc în lume”, a explicat prim-ministrul ucrainean la o conferinţă de presă.
Anul acesta au loc zeci de alegeri în statele aliate Ucrainei, inclusiv în SUA, principalul său susţinător militar, iar incertitudinea pe care aceste alegeri le implică asupra continuării acestui sprijin „reprezintă un mare stres pentru partenerii noştri, la fel şi pentru noi”, remarcă premierul ucrainean.
În aceste condiţii, argumentează el, „confiscarea activelor ruseşti ar trebui să fie o sursă fiabilă de sprijin pentru statul nostru şi pentru finanţarea reconstrucţiei noastre”.
În timp ce UE a autorizat pe 1 februarie o finanţare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2024-2027, din care prima tranşă, de 4,5 miliarde de euro, va fi eliberată luna aceasta, în SUA un nou pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului este în continuare blocat de republicanii loiali fostului preşedinte Donald Trump, care are şanse să revină la Casa Albă după alegerile din noiembrie.
În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia şi gestionată de casa de compensare Euroclear.
Opţiunea confiscării acestor active şi a transferului lor către Ucraina, dorită de numeroşi politicieni occidentali, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu măsuri „dureroase” dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.
UE se pregăteşte totuşi să transfere Ucrainei veniturile generate de activele ruseşti îngheţate. Belgia estimează astfel că va colecta anul acesta circa 1,7 miliarde de euro pentru Ucraina.
„Aceasta este o sumă nesemnificativă în comparaţie cu cele 200 de miliarde de euro (active ruseşti) care sunt blocate în conturi în Belgia”, a deplâns premierul ucrainean.
Confiscarea ansamblului bunurilor ruseşti îngheţate „ne interesează din două motive: primul este că avem nevoie de ele, şi al doilea pentru că ar fi o pedeapsă pentru agresorul rus”, care „trebuie să plătească” pentru invazia sa în Ucraina, a mai spus premierul Denis Şmîhal.
Pe de altă parte, acesta a declarat că Ucraina nu a primit peste 16 miliarde de euro fonduri colectate de Polonia şi de Comisia Europeană la două conferinţe ale donatorilor care s-au desfăşurat la Varşovia în anul 2022.
„Aceste fonduri au fost colectate. Potrivit informaţiilor noastre, peste 10 miliarde de euro la prima (conferinţă) şi peste 6 miliarde la a doua”, a indicat premierul ucrainean.
Aceste fonduri „au fost colectate de Polonia împreună cu Comisia Europeană pentru sprijinirea Ucrainei”, dar „noi nu ştim ce s-a întâmplat cu aceste fonduri. Cum au fost ele cheltuite, pe cine au susţinut? Ucraina nu a primit nimic”, potrivit lui Denis Şmîhal.