„Cred că toate angajamentele cu privire la implementarea programului FMI, legate de probleme de asocierea la blocul comunitar şi la zona de liber schimb, trebuie să fie implementate de Ucraina fără alte obstacole”, a precizat Groisman.
De atfel, liderii partidelor parlamentare din coaliţia de guvernare au început să discute joi despre înlocuirea premierului Arseni Iaţeniuk, extrem de nepopular în rândul ucrainenilor, iar unul dintre favoriţi pentru a prelua conducerea executivului este Volontir Groisman, actualul preşedinte al legislativului.
Technocrata Natalia Iaresko, ministru al Finanţelor, a fost pomenită şi ea ca posibil candidat la şefia guvernului, însă sursele politice au declarat pentru Reuters că nu are susţinerea necesară în Parlament.
Ucraina are nevoie de un guvern stabil pentru a încheia negocierile cu FMI pentru un nou ajutor, în valoare de 1,7 miliarde de dolari. Suma este condiderată vitală pentru a susţine economia afectată de război, dar şi reformele cerute de partenerii occidentali.
Ucraina tranversează o criză politică şi economică prelungită. Săptămâna trecută, Petro Poroşenko a încercat să-i reasigure pe liderii de la Bruxelles că ţara sa va depăşi curând criza politică care i-a înfuriat pe creditorii occidentali, după ce aceştia au devenit din ce în ce mai nemulţumiţi cu procesul lent de implementare a reformelor.
„Avem o criză politică în Ucraina şi sper că până la sfârşitul lunii vom găsi o soluţie. Nu vom avea alegeri anticipate, iar coaliţia de guvernare va supravieţui şi va da dovadă de responsabilitate şi orientare spre reforme”, a precizat preşedintele ucrainean.
Ucraina trece printr-o criză politică dificilă, după ce nepopularul premier Arseni Iaţeniuk a supravieţuit în februarie unei moţiuni de cenzură, iar trei partide au părăsit coaliţia de guvernare. Între timp, creditorii internaţionali, printre care se numără UE şi SUA au cerut liderilor de la Kiev să rămână uniţi şi să lupte împotriva corupţiei, pentru a implementa reformele necesare primirii următoarei tranşe din împrumut, în valoare de 1,7 miliarde de dolari.
Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker au cerut Ucrainei să nu organizeze alegeri anticipate, care nu vor face decât să amâne şi mai mult implementarea reformelor, care privesc combaterea spălării de bani şi obligarea oficialilor să-şi declare averile.
UE a susţinut că ciondăneala politică de la Kiev a rezultat în mai puţin suport pentru Ucraina în ultima jumătate de an.