‘Pot să vă spun un lucru: cu greu ne vom mişca de pe linia pe care suntem în prezent. Principiul nostru este: niciun pas înapoi. Nu vom ceda ceva ce am plătit cu sângele nostru’, a spus Igor Plotniţki, liderul autoproclamatei ‘republici populare Lugansk’. El s-a referit la noua rundă de negocieri pe care separatiştii o vor avea marţi la Minsk cu guvernul ucrainean, înaintea summitului ce-i va reuni ulterior, tot în capitala Belarusului, pe preşedinţii rus, Vladimir Putin, ucrainean, Petro Poroşenko, francez, Francois Hollande, şi pe cancelarul german Angela Merkel, în încercarea de a conveni asupra unui plan de pace.
Unul dintre cele mai delicate puncte ale negocierilor pentru soluţionarea crizei din Ucraina pare să fie trasarea liniei de demarcaţie între cele două tabere, întrucât, în urma recentei ofensive militare, separatiştii proruşi au cucerit noi teritorii şi nu mai acceptă linia de demarcaţie ce urma să fie stabilită în baza acordurilor de la Minsk, din luna septembrie.
Liderul separatiştilor mai sus menţionat a declarat de asemenea că negociatorii săi vor aduce în discuţie şi alte chestiuni politice şi economice, aluzie la statutul regiunilor proruse din estul Ucrainei şi la blocada instituită de guvernul de la Kiev asupra acestora.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a avertizat la Conferinţa de Securitate de la Munchen că ţara sa nu are nevoie de forţe de menţinere a păcii, care ar conduce la o îngheţare a conflictului şi ar împiedica soluţionarea acestuia. Mai mulţi analişti sesizează că o astfel de situaţie există în Transnistria, fapt care poate conduce la o independenţă de facto a teritoriilor separatiste.
Conform surselor oficiale citate de mass-media internaţionale, planul de pace va include o foaie de parcurs detaliată cu termene pentru implementarea acordurilor convenite la Minsk în luna septembrie, dar vor exista modificări în ce priveşte zona demilitarizată, care ar putea fi extinsă pe o distanţă mai mare de cei 15 kilometri de o parte şi de alta a liniei frontului stabiliţi atunci.
Între timp, separatiştii proruşi au început luni ‘mobilizarea voluntară’ a rezerviştilor în provinciile Doneţk şi Lugansk, cu obiectivul de a înrola circa 100.000 de noi combatanţi. ‘Puteţi vizita centrele de recrutare ca să vă asiguraţi că mobilizarea este voluntară’, afirmă Eduard Basurin, numărul doi în comandamentul militar al miliţiilor din Doneţk.
Dar pentru autorităţile de la Kiev această mobilizare nu este altceva decât o acţiune propagandistică menită să acopere pătrunderea de noi soldaţi şi voluntari ruşi în teritoriile aflate sub controlul separatiştilor, armata ucraineană anunţând că numai la sfârşitul săptămânii trecute încă 1.500 de soldaţi ruşi au trecut graniţa şi s-au alăturat insurgenţilor.