UE a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, dar avertizează că Legea dării în plată este un risc
Legea dării în plată va intra, miercurea viitoare, în comisia de buget-finanţe şi cea juridică din Senat. După rapoartele comisiilor, legea va fi votată în plenul Senatului şi va pleca, apoi, spre Camera Deputaţilor. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Legii dării în plată. ECONOMICA.NET a scris care au fost nemulţumirile exprimate de preşedinte privind forma în care proiectul legislativ a fost aprobat iniţial de Parlament.
Legea dării în plată prevede că persoanele cu credite ipotecare pot stinge complet datoria către bancă prin cedarea dreptului de proprietate asupra proprietăţii ipotecate.
„Alimentată de creşterile salariale şi relaxarea fiscală, creşterea economică va accelera în 2016 şi va fi ceva mai moderată în 2017. Inflaţia va creşte după jumătatea anului 2016, parţial din cauza creşterii salariilor. Reducerile de taxe şi creşterea cheltuielilor publice vor majora substanţial deficitul fiscal. Noi iniţiative legislative în sectorul financiar reprezintă riscuri pentur prognoza macroeconomică”, notează Comisia Europeană în Prognoza economică de iarnă privind România.
Astfel, UE anticipează că cererea internă, adică consumul, va fi principalul motor de creştere economică în acest an, datorită reducerii TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie şi creşterii salariului minim.
Deficitul bugetar ar putea provoca dureri de cap începând de anul viitor. Dacă în 2016 se va menţine la 3% din PIB, pragul maxim tolerat de UE, anul viitor golul de finanţare la nivelul bugetului de stat va urca la 3,8% din PIB, anticipează CE. Prognoza este bazază pe măsurile prevăzute deja în noul Cod Fiscal, precum o nouă reducere a TVA la 1 ianuarie 2017, de la 20% la 19%, şi eliminarea supraaccizei la carburanţi. Datoria publică a României va creşte de la 39% din PIB în 2016 la 42,6% din PIB în 2017, estimează Comisia.
Noua grilă de salarizare din sectorul public, aflată în faza de negociere cu sindicatele, este considerată de UE un risc în ceea ce priveşte deficitul bugetar al României.
Încrederea statornică a investitorilor, creşterea creditării în lei şi, din 2017, eliminarea taxei pe stâlp, vor încuraja creşterea investiţiilor private anul acesta şi anul viitor, apreciază CE. Investiţiile publice vor creşte mai greu în acest an, pe fondul încetinirii absorbţiei fondurilor UE, care însă va reveni în 2017.
De altfel, creşterea economică a României ar putea accelera peste estimări în cazul unei mai bune absorbţii de fonduri UE sau a unui efect peste aşteptări al relaxării fiscale.
Indicatori. Prognoza economică de iarnă a CE pentru România
Consumul privat va creşte exploziv în acest an, cu 6,9%, urmând să încetinească la plus 4,5% în 2017, după creşteri solide de 3,8%, respectiv 4,8% în 2014 şi 2015. Toate acestea faţă de o creştere de doar 0,7% în 2013.
Exporturile vor creşte cu 5,8% în 2016 şi 6% în 2017, faţă de 5,7% anul trecut. Dinamica importurilor este mult mai accelerată: plus 9,2% în acest an, respectiv plus 8,1% anul viitor, faţă de o creştere de 8,3% estimată pentru 2015.
Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 6,6%, de la 6,7% anul trecut, şi va urma aceeaşi tendinţă în 2017, când va coborî la 6,5%, estimează CE.
Costul forţei de muncă va creşte cu 6,1% în acest an, după ce a stagnat în 2015, iar anul viitor va aduce o nouă creştere, de 4%.
Inflaţia se va plasa la minus 0,2% la sfârşitul acestui an şi va reveni în 2017 în banda ţintită de BNR, la 2,5%.