UE a înregistrat 1,2 milioane de cereri de azil în 2016, România a primit 1.855 de solicitări

În cursul anului 2016 au cerut azil în Uniunea Europeană 1.204.280 de imigranţi aflaţi la prima astfel de solicitare, cei mai mulţi dintre ei depunând cereri în Germania, se arată într-un raport dat publicităţii joi de Eurostat.
Economica.net - joi, 16 mart. 2017, 13:45
UE a înregistrat 1,2 milioane de cereri de azil în 2016, România a primit 1.855 de solicitări

Potrivit sursei citate, România figurează printre statele cel mai puţin atractive pentru solicitanţii de azil, deşi numărul acestora este în creştere cu 50%. Anul trecut, 1.855 de imigranţi au solicitat protecţia autorităţilor române, faţă de 1.225 în 2015. Dintre ei, 805 sunt sirieni, 460 sunt irakieni, iar 95 provin din Pakistan.

La nivelul întregii Uniuni Europene, cei mai mulţi imigranţi care cer protecţie provin din Siria (28%), Afganistan (15%) şi Irak (11%).

Există şi câteva state europene unde sirienii nu ocupă niciuna dintre primele trei poziţii în statisticile în funcţie de cetăţenia solicitanţilor.

Astfel de situaţii se regăsesc în Cehia, Franţa, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie. În Polonia, cei mai mulţi dintre doritorii de azil sunt ruşi, în timp ce în Spania predomină persoanele originare din Venezuela, în Franţa, cele din Albania, iar în Portugalia, cele din Ucraina.

Din raportarea numărului solicitanţilor de azil la populaţia ţării, România se află, cu 94 de solicitări la un milion de locuitori, pe unul dintre ultimele trei locuri într-un clasament al ţărilor care prezintă cel mai mare interes pentru migranţi. În acest grup se mai află Portugalia, cu 69 de solicitări la un milion de locuitori, şi Slovacia, cu 18 cereri la un milion de locuitori.

La nivelul întregii populaţii a UE s-a înregistrat o medie de 2.360 de solicitări de protecţie la un milion de locuitori.

Atât ca număr de solicitări, cât şi din raportarea la populaţia ţării, prima alegere a imigranţilor a fost Germania. Aici au cerut azil 722.265 de persoane, adică 8.789 de solicitanţi la un milion de locuitori, cu 63% peste statistica din 2015.

Dacă Germania a primit 60% dintre toate cererile de protecţie înregistrate la nivelul UE, următoarele state se regăsesc la mare distanţă. Astfel, pe al doilea loc este Italia (121.200 de cereri, reprezentând 10% din totalul înregistrat în UE), iar a treia este Franţa (76.000 de cereri, reprezentând 6% din totalul înregistrat în UE).

În Bulgaria, 18.990 de persoane au căutat refugiu în 2016, adică 2.655 de solicitări la un milion de locuitori.

Ungaria a înregistrat o scădere dramatică, de 84%, a numărului solicitanţilor de azil, aici înregistrându-se anul trecut 28.215 cereri, adică 2.870 de cereri la un milion de locuitori.

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Autostrada Transilvania: A fost contestat rezultatul licitației pentru cel mai mare contract, cu Tunelul Meseș
Italienii de la WeBuild au depus contestație după ce turcii de la Makyol au fost desemnați câștigători ai celui mai mare contract de autostradă, cel privind tronsonul de 41 de kilometri din......
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
Țiriac a primit ultima autorizație de la ANRE pentru un parc fotovoltaic din Prahova, făcut cu finanțare din PNRR
O firmă controlată de Ion Țiriac a obținut de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ultima autorizație ...
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem în vedere dezvoltări în zona centrală și de nord a Capitalei
Andrei Cantaragiu, CEO City Garden Residence, care a investit 60 de milioane de euro în rezidențial: Pe termen lung, avem ...
Dezvoltatorul City Garden, deținut de un grup de companii cu capital din Asia și care a investit pe plan local 60 de milioane ...
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut: Micile afaceri românești, în special cele din retail și domeniul medical, încep să renunțe la băncile tradiționale
Revolut Business arată într-un studiu că tot mai multe companii se orientează spre fintech-uri, în defavoarea băncilor ...