Acest compromis politic, care trebuie să primească aprobarea oficială a miniştrilor UE şi Parlamentului European reunit în sesiune plenară, a intervenit la două zile după încheierea summitului COP24 din Polonia, unde comunitatea internaţională a eşuat în încercarea sa de a ajunge la acord asupra unor noi ambiţii în domeniul luptei împotriva schimbărilor climatice.
Compromisul găsit se află la jumătatea distanţei între poziţiile ţărilor membre, mai conservatoare, şi cele ale PE. Şi este mai strict decât ce a propus Comisia Europeană.
Comisarul european pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Canete, şi-a exprimat imediat satisfacţia pentru aceste „obiective ambiţioase”.
„Succesul de astăzi (luni) este cu atât mai important având în vedere concluziile summitului COP24 de la Katowice de la sfârşitul săptămânii trecute”, a declarat el într-un comunicat. „Aceasta arată clar, o dată în plus, angajamentul nostru ferm faţă de Acordul de la Paris”, a adăugat comisarul european.
Negociatorii au ajuns la un acord privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 37,5% până în 2030, în raport cu 2021. Executivul european propusese -30%, iar Parlamentul European dorea -40%.
La rândul lor, Cei 28 au ajuns cu greu în octombrie la o poziţie comună: -35%. Un grup de ţări, printre care Germania şi unele ţări din est, nu doreau să meargă dincolo de o reducere cu 30%. Franţa a apărat o reducere cu 40% înainte de a accepta compromisul. Unele ţări ca Luxemburg, Olanda şi Irlanda au dorit o politică mai severă şi au refuzat să accepte -35%.
Industria auto s-a mobilizat puternic de-a lungul întregului parcurs legislativ al textului, argumentând că există riscul pierderii de locuri de muncă, notează AFP.