Iniţiativa aparţine mai multor oficiali de la Bruxelles şi din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), care vor derularea unor teste de stres mai stricte înainte ca BCE să preia din 2014 supravegherea bancară în zona euro, au afirmat patru oficiali europeni apropiaţi situaţiei.
Planul este susţinut de ţările bogate din zona euro, precum Germania, Olanda şi Finlanda, care nu vor să ajungă în situaţia de a acoperi nota de plată pentru instituţiile de credit slabe din alte state ale uniunii monetare.
Susţinătorii testelor mai dure vor lansa o campanie de convingere a celorlalţi parteneri europeni la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, vineri, în Irlanda.
Încercările de a curăţa băncile de activele toxice şi de a creşte rezervele de capital ale acestora se confruntă cu provocări formidabile, notează Wall Street Journal. Condiţiile precedentelor teste de stres au fost relaxate pentru că multe din guvernele din zona euro nu aveau voinţa şi resursele financiare necesare pentru a face faţă rezultatelor. Chiar şi în prezent parteneri cheie, precum Comisia Europeană sau BCE, nu s-au hotărât cât de dure ar trebui să fie noile teste.
Un grup de oficiali europeni importanţi, implicaţi în eforturile de stabilizare a crizei blocului comunitar, consideră că o curăţare a băncilor de active toxice este singura modalitate de a aduce din nou economia Europei pe creştere. Dobânzile la minime record şi lichidităţile masive introduse de BCE pe piaţa bancară nu au asigurat rezultatele dorite.
„Suntem blocaţi în situaţia asta de cinci ani, pentru că am făcut tot posibilul să împiedicăm o recapitalizare aşa cum trebuie a băncilor şi teste de stres suficient de dure. Dacă nu vom face asta vom rămâne blocaţi până în 2020”, a spus unul dintre oficialii europeni.
Susţinătorii testelor de stres mai stricte consideră trecerea către o supraveghere bancară centralizată la nivelul BCE ca o şansă unică pentru un nou început în sistemul bancar.
Statele zonei euro au promis că, odată cu preluarea supravegherii bancare de către BCE, fondul de urgenţă al zonei euro va putea recapitaliza direct băncile cu probleme, astfel că ţările cu finanţe mai solide vor prelua o parte a responsabilităţii pentru problemele vecinilor, scrie Wall Street Journal.
În cadrul unei discuţii iniţiale, săptămâna trecută, oficiali din ministerele de finanţe din statele bogate, precum Germania, Olanda, Finlanda şi Austria, au cerut un nivel mai rdicat de capital pentru bănci înainte de intrarea acestora sub supravegherea BCE, a declarat unul dintre participanţi. Ţările respective preferă ca băncile să fie nevoite să deţină rezerve de capital comun echivalent cu cel puţin 9% din activele ponderate la risc.
Rprezentanţi ai ţărilor mai slabe economic, precum Spania, Portugalia şi Italia, au încercat săî obţină un prag mai redus, de 4,5%, minimul acceptat conform reglementărilor internaţionale privind capitalul.