Moscova a început la 30 septembrie loviturile aeriene în Siria pentru a veni în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin. Această susţinere aeriană i-a permis armatei regimului să avanseze şi să recucerească unele teritorii în centrul ţării, notează AFP.
Însă din punctul de vedere al diplomaţiilor UE, ‘nu poate exista pace durabilă cu conducătorii actuali’, conform unei declaraţii adoptate la Luxemburg de miniştrii de externe ai statelor membre.
‘Regimul Assad poartă cea mai mare responsabilitate pentru cei 250.000 de morţi cu care s-a soldat conflictul şi pentru milioanele de persoane strămutate’, se mai menţionează în text, care cere tuturor părţilor ‘să înceteze cu bombardamentele oarbe’ cu bombe-butoi sau arme chimice.
Vladimir Putin a declarat duminică că armata sa intervine în Siria pentru a ‘stabiliza autorităţile legitime şi a crea condiţiile pentru realizarea unui compromis politic’.
‘Această escaladă militară riscă să prelungească conflictul, să submineze procesul politic, să agraveze situaţia umanitară şi să sporească radicalizarea’, apreciază pe de altă parte UE.
‘În contextul în care criza se intensifică, devine tot mai urgentă găsirea unei soluţii durabile pentru a pune capăt conflictului’, se adaugă în text.
Semnatarii solicită ‘un proces condus de sirieni’ care să ducă la ‘o tranziţie paşnică şi incluzivă’, fără a menţiona totuşi dacă Bashar al-Assad ar putea să participe.
Moscova susţine că luptă cu prioritate împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Siria, fapt contestat de occidentali, care afirmă că majoritatea loviturilor ruse privesc zone importante din punct de vedere strategic pentru regim şi unde gruparea SI nu este implantată.
UE şi-a exprimat ‘profunda preocupare’ faţă de ‘atacurile aeriene ruse care vizează pe lângă Daesh (Statul Islamic – n.r.) şi alte organizaţii desemnate teroriste de ONU şi opoziţia moderată’.
Acestea trebuie ‘să înceteze imediat’, ‘la fel ca şi încălcările de către Rusia a spaţiului aerian al ţărilor vecine’, indică miniştrii europeni, referindu-se la incursiunile avioanelor şi ale rachetelor de croazieră în spaţiul aerian turc.