Potrivit sursei citate, modificările pe care tehnologia 5G le va genera în rândul reţelelor mobile, dispozitivelor şi aplicaţiilor necesită ca UE şi statele membre „să acorde o atenţie deosebită pentru a asigura securitatea cibernetică a reţelelor şi a noilor servicii”, însă „o introducere rapidă a reţelelor 5G este crucială pentru a creşte competitivitatea UE şi necesită o abordare comună” într-o lume din ce în ce mai conectată.
Fără a menţiona în mod deosebit producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii Huawei Technologies, documentul citat de Reuters recomandă promovarea suveranităţii tehnologice europene şi introducerea unor standarde şi măsuri de securitate „robuste” pentru toţi producătorii şi furnizorii de servicii importanţi, de-a lungul întregului ciclu de viaţă a reţelelor 5G.
Finlanda, ţară care în prezent deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, şi-a propus ca acest text să fie adoptat în mod oficial la o reuniune a miniştrilor europeni ai Comunicaţiilor care va avea loc în luna decembrie.
În România, la începutul lunii octombrie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Eduard Lovin, declara, pentru AGERPRES, că pe partea de calendar asumat de către reglementator privind procedura de licitaţie pentru 5G lucrurile sunt respectate, însă este nevoie şi de Hotărârea de Guvern care include preţurile de plecare, act normativ care ar trebui „să iasă în câteva zile, maxim o săptămână”.
ANCOM a anunţat, pe data de 7 iunie 2019, că procedura de licitaţie pentru acordarea resurselor de spectru disponibil în benzile desemnate pentru implementarea tehnologiei de noua generaţie 5G urmează să fie finalizată până pe data de 31 octombrie, iar licenţele de utilizare vor fi acordate până la finalul anului.