Instanţa europeană i-a dat astfel dreptate cetăţeanului austriac Max Schrems, utilizator de Facebook şi care a contestat o decizie din anul 2000 a Comisiei Europene.
Executivul UE estimase că SUA asigură un ‘nivel de protecţie adecvat’ datelor cu caracter personal transferate peste Atlantic.
După dezvăluirile făcute de Edward Snowden legate practicile de supraveghere în masă ale serviciilor de informaţii din SUA, Schrems a depus o plângere la Autoritatea irlandeză pentru protecţia vieţii private, Facebook având o filială importantă în Irlanda. Autoritatea i-a respins însă plângerea.
În urmă cu două săptămâni, avocatul general al CEJ, Yves Bot, a estimat că un stat membru al Uniunii Europene poate suspenda transferul de date ale utilizatorilor de Facebook către servere din Statele Unite, apreciind că supravegherea exercitată de serviciile de informaţii de peste Atlantic este ”masivă şi neţintită”. În concluziile publicate pe 23 septembrie, avocatul general al CEJ a estimat că, deşi o ţară terţă dispune de un nivel de protecţie a datelor personale ‘adecvat’, autorităţile naţionale de control ‘pot interveni şi suspenda transferul de date, dacă ele consideră necesar acest lucru’.
În primăvara acestui an, autorităţile de protecţie a datelor din Franţa, Belgia, Germania, Olanda şi Spania au lansat o anchetă asupra politicii de confidenţialitate a reţelei de socializare online Facebook.
A fost vizată mai ales creşterea transferului de date între mai multe aplicaţii, cum ar fi Instagram sau Whatsapp. Ancheta a fost coordonată de autorităţile olandeze.