„Am cerut miniştrilor să lucreze la un regim de sancţiuni, în special împotriva atacurilor cibernetice pentru a proteja cetăţenii şi companiile UE de toate tipurile de ameninţări şi atacuri”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-o conferinţă de presă la finalul summitului european.
Acesta ar putea viza îngheţarea activelor deţinute în UE de către persoanele şi entităţile în cauză şi interdicţie de călătorie pentru acestea în cele 28 de state membre.
Un grup de opt ţări – Olanda, Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Danemarca, Finlanda, România – a insistat pentru adoptarea de către UE de măsuri urgente pentru a-i sancţiona pe autorii atacurilor cibernetice. ‘Absenţa unei acţiuni internaţionale ferme dă sentimentul că atacurile cibernetice vor rămâne nepedepsite’, au avertizat ele.
„Toată lumea este de acord cu impunerea de sancţiuni, dar mai întâi trebuie să convenim asupra cadrului legal şi apar mai multe probleme, inclusiv dovada responsabilităţii pentru un atac”, a explicat un diplomat.
Necesitatea sancţionării atacurilor cibernetice împotriva reţelelor online a apărut ca urmare a înmulţirii activităţilor de acest fel. Occidentul acuză Moscova de numeroase acte de piratare şi de ingerinţă cibernetică.
Olanda a dejucat în luna aprilie o tentativă de atac cibernetic împotriva OIAC, cu sediul la Haga, de către agenţi ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU). Moscova a negat energic că ar fi dorit să pirateze OIAC.
Această tentativă a avut loc într-un moment în care OIAC efectua o anchetă cu privire la otrăvirea în Marea Britanie a unui fost spion rus cu o substanţă neurotoxică. Londra a acuzat GRU de organizarea acestei tentative de otrăvire cu armă chimică, ceea ce Moscova a dezminţit ferm.