Pe agenda adoptată a reuniunii din capitala slovacă a Celor 27, la care nu participă partenerul lor britanic, se află dublarea Planului de investiţii Juncker, iar subiectele se întind până la marcarea a 60 de ani de la Tratatul fondator de la Roma al Comunităţii Europene, în martie 2017, scrie News.ro.
Securitatea, apărarea, creşterea economică şi tineretul sunt priorităţile, nu tocmai noi, impuse după lovitura referendumului britanic de la 23 iunie şi pregătite de către cuplul franco-german.
Imperativul în privinţa Uniunii Europene este trecerea la viteza superioară şi recucerirea opiniei publice. Altfel blocul riscă să se disloce.
„Dorim ca îngrijorările populaţiilor noastre să se calmeze şi ca Europa să fie din nou sinonimul speranţei şi viitorului”, a declarat joi Angela Merkel despre „planul de la Bratislava”, într-o întâlnire, la Paris, cu François Hollande.
„Noi nu vrem să lăsăm pe nimeni la marginea drumului”, a spus cancelarul german, care s-a declarat convins că celelalte state membre se vor asocia propunerilor Berlinului, Parisului şi Comisiei Europene.
„Există o voinţă adevărată de a avansa”, a apreciat ea.
La sosirea sa la Bratislava, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, a pledat pentru „o evaluare sobră şi sincer onestă a situaţiei”.
„Lucrul de care avem nevoie în prezent este un scenariu optimist pentru viitor”, a declarat el. „Eu nu am nicio îndoială cu privire la acest lucru, însă asta necestă un diagnistic realist al cauzelor Brexitului şi consecinţelor lui politice asupra întregii Europe”, a subliniat preşedintele Uniunii Europene.
Însă intenţiile Regatului Unit rămân foarte vagi. Premierul britanic Theresa May cere timp, iar fostul premier belgian Guy Verhofstadt, care va negocia din partea Parlamentului European în acest dosar, vrea să încheie negocierile înaintea alegerilor europene din 2019, la fel ca majoritatea capitalelor europene.
Înainte de orice negocieri, Londra trebuie să activeze Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona cu privire la ieşirea unei ţări din UE, un gest pe care ragatul nu-l va face până la sfârşitul lui 2016.
„Theresa May spune «Brexitul este Brexit», dar nu e nimic nimic în spate”, îşi exprimă iritarea un diplomat francez. „Această incertitudine este prejudiciabilă pentru toată lumea. Este necesar să fie menţinută coeziunea Celor 27 pentru a exercita presiuni asupra Londrei”, subliniază el.
REFERENDUM ÎN UNGARIA
Arzătorul dosar britanic alimentează o nelinişte generală – Spania încă nu are un guvern; Italia se pronunţă în această toamnă asupra unei reforme constituţionale dorite de către preşedintele Consiliului de Miniştri Matteo Renzi; Austria votează din nou pe 4 decembrie, după invalidarea scrutinului din mai în care extrema dreaptă a fost învinsă la mustaţă, iar în Franţa şi în Germania sunt prevăzute alegeri majore în 2017.
Însă pe termeni scurt, toate privirile se îndreaptă către Ungaria, care organizează pe 2 octombrie un referendum foarte riscant pe tema primirii refugiaţilor din alte state membre UE.
Tonul urcă. Într-o luptă de unul singur cu Viktor Orban, şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn a cerut excluderea Ungariei din UE, din cauza politicii antimigraţie a premierul populist.
„Situaţia este gravă. Europa trebuie să prezinte o perspectivă”, rezumă un diplomat francez de rang înalt, referindu-se la aceste crize politice dintr-o Europă care se confruntă cu dificultăţi în a reveni la o creştere economică solidă, pe fondul ameninţării teroriste.
De la sfârşitul lui iunie încoace, cuplul franco-german şi-a asociat Italia, alt stat fondator al Uniunii, o dovadă de unitate în această perioadă tulbure.
François Hollande şi Angela Merkel şi-au accelerat întâlnirile. Înaintea celei de joi de la Palatul Elysée, ei s-au întâlnit deja, în apropiere de Napoli, pe 22 august, iar apoi la Evian, pe 2 septembrie.
APROFUNDAREA APĂRĂRII EUROPENE
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunţat miercuri o dublare a planului său de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, pe care l-a lansat în 2014 cu scopul de a relansa creşterea economică a Europei.
Planul, care urmează să se încheie în 2017, va fi prelungit până în 2023, a anunţat el în „discursul despre starea Uniunii” pe care l-a susţinut la Strasbourg.
Mecanismul care se bazează pe investiţii private garantate de fonduri europene, va avea o capacitate de mobilizare a „500 de miliarde de euro la orizontul lui 2020” şi chiar de „630 de miliarde de euro începând din 2022”, a declarat Jean-Claude Juncker.
El a propus tot miercuri să li se permită consumatorilor să sune peste tot în Europa fără suprataxă, să se instaleze puncte de acces la Internet fără fir gratuite în cea mai mare parte a oraşelor şi satelor şi să se extindă reţeaua 5G – tot atâtea iniţiative concrete.
Firma americană Apple tocmai a fost condamnată de Comisie să restituie Irlandei 13 miliarde de euro, reprezentând impozit pe profit, o modalitate de a contracara acuzaţii de colaborare cu lumea finanţelor.
În ceea ce-i priveşte pe tineri – principalele victime ale şomajului în Europa – Cei 27 prevăd să extindă la licee, colegii şi şcoli de ucenici Programul Erasmus de schimb de studenţi.
La capitolul securitate, corpul european al pazei de frontieră şi Pazei de Coastă, a cărui înfiinţare a fost hotărâtă în urmă cu un an, urmează să fie creat până la sfârşitul anului.
Într-un context de instabilitate mondială, o reflecţie mai largă asupra apărării europene este, de asemenea, în curs, cu scopul de a face să avanseze o idee blocată mult timp de britanici.
Într-un text comun publicat săptămâna aceasta, miniştrii Apărării francez Jean-Yves Le Drian şi german Ursula von der Leyen îndeamnă la o consolidare a capacităţilor „în vederea unei apărări eficiente a cetăţenilor şi frontierelor”.
Ei propun crearea unui cartier general la Bruxelles.