În plus, acest proiect va însemna pentru Ucraina pierderea a circa 2 miliarde de dolari anual reprezentând taxe de tranzit pentru gazele livrate de Rusia către Europa. ‘Trebuie să întrebăm (Uniunea Europeană): De ce cu o mână sprijiniţi Ucraina, iar cu cealaltă o sugrumaţi?’, a spus oficialul american. ‘Nord Stream-2 ameninţă nu doar supravieţuirea Ucrainei şi resursele ei, dar şi diversificarea aprovizionării cu energie în Europa, mai ales în sud-estul Europei’, a insistat Dunnigan, citat de Agepres.
Proiectul Nord Stream-2 a stârnit o reacţie şi din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene însărcinat cu problemele energetice, Maros Sefcovic, care a declarat, tot joi, că a transmis vicecancelarului german Sigmar Gabriel preocuparea executivului comunitar cu privire la posibilitatea ca respectiva înţelegere cu Gazprom să încalce legislaţia europeană. În plus, responsabilul comunitar a sesizat faptul că în prezent este folosită efectiv numai jumătate din capacitatea celor două conducte deja existente, exprimând astfel dubii asupra oportunităţii suplimentării acestei capacităţi.
Lansat în anul 2011, Nord Stream este compus în prezent din două conducte care fac legătura între Vyborg (Rusia) şi Greifswald (Germania), iar construirea altor două îi va dubla capacitatea, până la 110 miliarde de metri cubi pe an. Gazprom deţine 51% din acţiunile consorţiului Nord Stream, în timp ce companiile germane Wintershall şi E.ON AG au fiecare o participaţie de 15,5%, iar societatea olandeză Gasunie şi cea franceză GDF Suez SA deţin la rândul lor un pachet de 9%.
Ca urmare a disensiunilor cu Ucraina, existente încă de dinaintea anexării Crimeii şi care au perturbat în anii 2006 şi 2009 fluxul de gaze către Europa, Rusia caută rute de transport alternative, dar până în prezent niciun plan nu a fost definitivat, proiectul South Stream fiind abandonat, iar cel care ar urma să-l înlocuiască, Turkish Stream, este sub semnul întrebării.