UE, mai bine pregătită să facă faţă provocărilor legate de statul de drept – raport

Raportul anual, care examinează „sistematic şi obiectiv” evoluţiile statului de drept în toate statele membre, în condiţii de egalitate, a devenit de la prima sa ediţie din 2020 un adevărat motor al reformelor pozitive, două treimi (68 %) din recomandările din 2023 fiind puse în aplicare, integral sau parţial, subliniază CE într-un comunicat care menţionează şi că în unele state membre persistă preocupări sistematice şi situaţia s-a deteriorat şi mai mult.

Raportul nu cuprinde recomandări pentru ţările implicate în procesul de aderare, acestea fiind formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea, dar include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei ţări privind evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.

Reformele din domeniul justiţiei, primul dintre cei patru piloni ai statului de drept vizaţi în raport, au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2023 şi punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), constată Comisia, care menţionează în acest sens eforturi legislative pentru a consolida independenţa şi eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăţi procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanţelor supreme, pentru a consolida autonomia parchetelor şi pentru a facilita accesul la justiţie. Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situaţiei, iar în mai multe state membre remunerarea judecătorilor şi a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare şi a generat provocări în ceea ce priveşte recrutarea de personal judiciar calificat, se observă în raport.

În consecinţă, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanţii în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanţele inferioare, cât şi în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

În privinţa următorului pilon, cadrele anticorupţie, Comisia apreciază că de anul trecut statele membre şi-au îmbunătăţit „peisajul instituţional” pentru a combate mai bine corupţia, inclusiv prin consolidarea resurselor alocate pentru serviciile de aplicare a legii, autorităţile de urmărire penală şi sistemul judiciar. În acelaşi timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activităţile de lobby şi normele privind conflictul de interese şi declaraţiile de avere, dar şi pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficace a cazurilor de corupţie.

Raportul consemnează în ce priveşte cel de-al treilea pilon, libertatea şi pluralismul mass-mediei, că de la ultimul raport privind statul de drept mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăţi siguranţa şi mediul de lucru al jurnaliştilor, inclusiv în lumina unor iniţiative ale Comisiei precum Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, deja în vigoare şi pe deplin aplicabil din august 2025, directiva şi recomandarea anti-SLAPP şi Recomandarea privind siguranţa jurnaliştilor, dar în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce priveşte guvernanţa independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice şi alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat. Ca recomandări, Comisia insistă pe necesitatea siguranţei jurnaliştilor.

În privinţa celui de-a patrulea pilon, mecanisme instituţionale de control şi echilibru, raportul constată că statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părţile interesate în aceste procese, unele state membre au consolidat statutul şi resursele instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor şi ale altor autorităţi independente şi au continuat de asemenea iniţiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă şi pentru finanţarea acesteia.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum şi aspecte legate de consultarea părţilor interesate. Societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricţii juridice şi atacuri, inclusiv cu restricţionarea sistemică a operaţiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendinţă îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior, notează Comisia Europeană.

Comisia mai menţionează că, pentru a se asigura că raportul analizează toate aspectele din întreaga Europă, acestuia îi va fi adăugată o dimensiune legată de piaţa unică care va aborda aspectele aferente statului de drept ce afectează întreprinderile, în special întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea la nivel transfrontalier, şi invită parlamentele naţionale, societatea civilă şi alte părţi interesate şi actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cu o „implicare sporită” a cetăţenilor.