UE nu este pregătită pentru criza climatică, avertizează raportul de risc al AEM – articol European Newsroom
Marţi, Comisia Europeană şi-a publicat planul pentru gestionarea riscurilor exacerbate de schimbările climatice, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de vegetaţie.
Strategia vizează consolidarea capacităţii blocului de a se adapta la criza climatică şi de a creşte rezilienţa în faţa riscului crescut de probleme legate de climă, cum ar fi „secete, inundaţii, incendii forestiere, boli, recolte afectate sau valuri de căldură”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
În loc să se concentreze pe atenuarea schimbărilor climatice, planul „vizează aspectul mult mai puţin discutat al acţiunii climatice, care este adaptarea”, a declarat comisarul UE pentru acţiuni climatice, Wopke Hoekstra. „Ceea ce discutăm noi aici este să construim societăţi şi economii rezistente la schimbările climatice”, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă organizată marţi la Strasbourg. Pentru a sublinia urgenţa, Hoekstra a dat drept exemple în acest sens dezastrele recente din UE – incendii de vegetaţie în Grecia, inundaţii în Slovenia şi o furtună în Scandinavia.
Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, Maros Sefcovic, a declarat că „ne vom concentra foarte mult pe modul în care ne vom folosi de climatul nostru, de diplomaţie şi de sensibilizare în toate ţările care au nevoie de ajutor, asistenţă şi de schimb de tehnologie, dar şi la cei mai mari poluatori care ar putea face mai multe”.
Bruxelles solicită statelor membre să consolideze autoritatea şi coordonarea, să analizeze mai bine interconexiunile dintre diferitele riscuri, să adapteze planificarea infrastructurii şi să îmbunătăţească finanţarea publică şi privată. În general, le solicită să dezvolte un management proactiv al adaptării la criza climatică.
Planul Comisiei vine după prima evaluare a riscurilor climatice de către AEM, publicată luni, conform căreia UE nu este pregătită în mod adecvat. Raportul avertizează asupra consecinţelor „catastrofale” în cazul în care Europa nu reuşeşte să ia măsuri urgente de adaptare la riscurile asociate schimbărilor climatice.
Evaluarea AEM a cerut statelor membre UE să colaboreze la nivel regional şi local pentru a aborda riscurile legate de schimbările climatice prin măsuri de precauţie. Potrivit raportului AEM, „Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume”.
Sudul, în flăcări
Printre pericole se numără incendiile, penuria de apă şi efectele acestora asupra producţiei agricole, în timp ce regiunile de coastă joase se confruntă cu ameninţări reprezentate de inundaţii, eroziune şi intruziunea apei sărate.
Zonele din sudul Europei sunt cele mai expuse riscului, se arată în raportul AEM. „Unele regiuni ale Europei sunt puncte fierbinţi pentru multiple riscuri climatice. Europa de Sud este expusă în special riscului de incendii forestiere şi impactului căldurii şi deficitului de apă asupra producţiei agricole, muncii în aer liber şi sănătăţii umane”, se precizează în raport.
Raportul, care identifică 36 de riscuri climatice în UE, precizează că „riscurile asociate căldurii au atins deja cote critice în sudul Europei”, având în vedere temperaturile ridicate „mai frecvente şi mai intense” din această regiune. Aceasta include ţări precum Portugalia, Spania, Italia şi Grecia.
Temperaturile ridicate au dus deja la incendii de pădure periculoase în Portugalia. Unul dintre cele mai letale evenimente a fost incendiul forestier din Pedrogao Grande, în centrul Portugaliei, în iunie 2017, soldat cu 64 de morţi şi aproximativ 200 de persoane strămutate. Incendiile au afectat mai multe oraşe şi sate şi au distrus zeci de case şi sedii comerciale.
Conform raportului de risc al AEM, în timp ce unele regiuni se confruntă cu inundaţii din ce în ce mai grave, „sudul Europei se poate aştepta la o reducere considerabilă a precipitaţiilor în general şi la secete mai severe”.
În plus, „aprovizionarea cu alimente în UE este din ce în ce mai expusă riscurilor climatice, de la producţia agricolă, în special în Europa de Sud, pescuit şi acvacultură, până la procesarea alimentelor şi lanţurile internaţionale de aprovizionare”. Raportul a constatat că intensificarea secetei şi a căldurii nu pun în pericol doar producţia de recolte din sudul Europei, ci reprezintă un risc şi pentru ţările din Europa Centrală.
Cu toate acestea, evaluarea nu înseamnă că nordul Europei este ferit de impactul negativ al schimbărilor climatice, aşa cum au demonstrat în ultimii ani, spre exemplu, inundaţiile din Germania şi incendiile forestiere din Suedia.
Aprovizionarea cu apă: o sursă de conflict?
Planurile Comisiei Europene prezentate marţi au dedicat o secţiune apei, „o resursă vitală aflată deja sub presiune în multe părţi ale Europei din cauza gestionării structurale defectuoase, a utilizării nesustenabile a terenurilor, a schimbărilor hidromorfologice şi poluării”.
Comisia a avertizat că există riscul „unei concurenţe sporite pentru resursele de apă între sectoare şi utilizări, inclusiv riscul potenţial de conflicte în interiorul statelor membre şi între acestea în ceea ce priveşte resursele de apă transfrontaliere”.
În Bulgaria, spre exemplu, se preconizează că resursele de apă vor scădea ca urmare a schimbărilor climatice. Acest lucru ar putea exacerba riscul de penurie a apei în zonele vulnerabile, dar şi în alte regiuni, în anii cu condiţii deosebit de nefavorabile, după cum a declarat profesorul asociat Emil Gachev de la Institutul de Cercetare a Climei, Atmosferei şi Apei din cadrul Academiei Bulgare de Ştiinţe, în cadrul unui forum despre resursele de apă ale Bulgariei, care a avut loc marţi la Sofia. Forumul a fost organizat de platforma media bulgară de ştiinţe climatice Climateka cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, marcată la 22 martie.
Potrivit lui Gachev, o treime din populaţia lumii se confruntă cu penuria de apă, iar resursele de apă rămân limitate, o problemă care se va agrava pe fondul creşterii populaţiei. El a precizat că resursele de apă sunt în scădere din cauza proastei gestionări a apei şi a poluării. Conform dr. Valentin Simeonov, cercetător la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Lausanne, Elveţia, schimbarea circulaţiei oceanice şi, în special, încetinirea sau oprirea Curentului Golfului va duce la o reducere semnificativă a precipitaţiilor în Bulgaria.
Nori de furtună, deasupra Pactului verde european al UE
Pactul verde european al UE, cândva o misiune centrală în lupta Bruxelles-ului împotriva crizei climatice, pare din ce în ce mai ameninţat în cadrul viitoarelor alegeri din blocul comunitar, pe măsură ce creşte rezistenţa faţă de costurile şi consecinţele sale.
Protestele fermierilor, îngrijorarea consumatorilor cu privire la costul vieţii şi ezitarea unor ţări subminează deja planul ambiţios de a face UE neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Criza climatică devine „o adevărată problemă de politică identitară”, prinsă în protestele agricultorilor, a declarat Susi Dennison de la Consiliul european pentru relaţii externe.
Un fermier belgian a dat miercuri în judecată gigantul francez al petrolului şi gazelor naturale TotalEnergies, solicitând despăgubiri pentru daunele provocate fermei sale de schimbările climatice. „Schimbările climatice au un impact tangibil asupra muncii şi vieţii mele: pierderi de randament, muncă suplimentară şi stresul rezultat din faptul că trebuie să mă confrunt cu un calendar agricol perturbat”, a declarat fermierul Hugues Falys, citat într-un comunicat.
Multe dintre prevederile din Pactul verde european au fost adoptate: stoparea comercializării de maşini cu motoare cu combustie internă până în 2035; o taxă pe carbon la frontieră; reguli împotriva importului de bunuri din zonele defrişate. Însă, anul trecut s-a ajuns la un blocaj în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la reducerea pesticidelor chimice şi la refacerea ecosistemelor sălbatice – criticate pe motiv că ar putea submina producţia de alimente în interiorul blocului.
Documentul AEM ar trebui să servească drept ghid pentru acţiunile necesare în vederea atenuării consecinţelor negative ale schimbărilor climatice. Planurile Comisiei Europene privind rezilienţa în faţa schimbărilor climatice au fost ultimele iniţiative majore în materie de climă şi de Pact verde european înaintea alegerilor din iunie.
Verificarea faptelor: Afirmaţii false contestă existenţa schimbărilor climatice
Programul Copernicus de observare a Pământului al UE a înregistrat recent cea mai călduroasă lună ianuarie din istorie măsurătorilor meteorologice, cu o temperatură medie de 13 grade Celsius. Afirmaţii false de pe reţelele sociale au susţinut că schimbările climatice nu există, deoarece în Germania s-au înregistrat temperaturi de până la 15 grade Celsius în ianuarie încă din 1974.
Echipa de verificare a faptelor a agenţiei germane de presă dpa a dezminţit aceste afirmaţii, spunând că pentru a face o declaraţie referitoare la climă nu este suficientă observarea vremii din anumite zile, ci pe o perioadă mai lungă de timp.
N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, Lusa, participante în proiectul enr.