UE cere României o ţintă de regenerabile de 34% în 2030 (noi am propus 28%) şi ridicarea restricţiilor pentru gazele din Marea Neagră

Comisia Europeană a trimis statelor membre recomandările referitoare la revizuirea planurilor integrate de energie şi mediu, iar în cazul României, cele mult mai mult decât ce propusese Guvernul în prima formă a planului integrat energie-mediu (PNIESC), pe care l-a trimis Bruxelles-ului. Cel mai probabil vor urma negocieri.

Iată, integral, recomandările CE pentru ajustarea PNIESC: 

RECOMANDĂ CA ROMÂNIA SĂ IA MĂSURI PENTRU:

1. A înălța semnificativ nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34 %, aceasta fiind contribuția României la atingerea țintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, în conformitate cu formula indicată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999. A include în planul plan național integrat final privind energia și clima o traiectorie orientativă care să cuprindă toate punctele de referință menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu ponderea menționată, dat fiind că este necesară intensificarea eforturilor în scopul atingerii acestei ținte în mod colectiv. A prezenta politici și măsuri detaliate și cuantificate care sunt conforme cu obligațiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, pentru a permite realizarea acestei contribuții la timp și în mod efficient din punctul de vedere al costurilor. A spori nivelul de ambiție în sectorul încălzirii și răcirii, în scopul atingerii țintei orientative incluse la articolul 23 din Directiva (UE) 2018/2001, și a institui măsuri adecvate în scopul atingerii țintei pentru transporturi stabilite în planul național integrat privind energia și clima și în conformitate cu articolul 25 din Directiva (UE) 2018/2001. A institui măsuri pentru simplificarea procedurilor de acordare de licențe și autorizații și a furniza detalii suplimentare privind cadrele favorabile pentru autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, în conformitate cu articolele 21 și 22 din Directiva (UE) 2018/2001. A furniza detalii suplimentare privind măsurile specifice de asigurare a sustenabilității aprovizionării cu biomasă și a utilizării biomasei în sectorul energetic, dată fiind contribuția importantă pentru România a biomasei în cadrul mixului energetic, în special în sectorul încălzirii și răcirii.

2. A înălța substanțial nivelul de ambiție pentru reducerea consumului de energie primară sau finală în 2030, dat fiind că trebuie intensificate eforturile în vederea atingerii obiectivului de eficiență energetică al Uniunii pentru 2030. A propune politici și măsuri mai ambițioase care să ducă la realizarea unor economii de energie suplimentare până în 2030. A oferi un plus de claritate în privința politicilor și măsurilor existente și a furniza informații mai detaliate privind politicile și măsurile planificate pentru întreaga perioadă 2021-2030, în special în ceea ce privește economiile și impacturile preconizate și calendarul de punere în aplicare.

3. A specifica măsurile de sprijinire a îndeplinirii obiectivelor din domeniul securității energetice, privind diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice, în special măsurile prin care se asigură flexibilitatea și o strategie robustă de diversificare a surselor de gaze naturale, inclusiv proiectele de infrastructură subiacentă relevante, precum și eliminarea restricțiilor nejustificate din calea investițiilor în producția de gaze naturale, având în vedere potențialul oferit la nivel regional de rezervele din Marea Neagră. A detalia strategia de asigurare a aprovizionării pe termen lung cu materiale nucleare și combustibil nuclear, în scopul extinderii capacității de generare de energie nucleară, precum și pentru a oferi informații detaliate referitoare la strategia care vizează menținerea capacităților sale naționale în ciclul combustibilului.

4. A stabili obiective și ținte progresiste referitoare la integrarea pieței, în special măsuri de dezvoltare a unor piețe lichide și competitive angro și cu amănuntul, atât prin stimularea concurenței în interiorul țării, cât și prin eliminarea barierelor din calea comerțului transfrontalier, inclusiv a restricțiilor la export. A gestiona impactul negativ al reglementărilor prețului angro și a oferi o perspectivă clară în scopul asigurării conformității legislației naționale cu dreptul Uniunii în ceea ce privește piețele deschise și liberalizate și formarea liberă a prețurilor, prin includerea unei strategii și a unui calendar pentru progresele înregistrate în direcția unor prețuri bazate în întregime pe piață, precum și a unor măsuri orientate spre protejarea clienților vulnerabili.

5. A preciza clar obiectivele naționale și țintele de finanțare în domeniul cercetării, inovării și competitivității, în special în ceea ce privește uniunea energetică, care trebuie îndeplinite în perioada 2020-2030, astfel încât să fie imediat măsurabile și capabile să sprijine atingerea țintelor din cadrul celorlalte dimensiuni ale planului național integrat privind energia și clima. A sprijini îndeplinirea acestor obiective prin politici și măsuri adecvate, inclusiv cele care urmează a fi elaborate în cooperare cu alte state membre, cum ar fi Planul strategic european privind tehnologiile energetice.

6. A intensifica cooperarea regională cu statele membre învecinate și în interiorul cadrelor de cooperare regionale stabilite, precum Grupul la nivel înalt CESEC (Conectivitatea în Centrul și Sud-Estul Europei în domeniul energiei), inclusiv în ceea ce privește infrastructura pentru gaze naturale și energie electrică, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și cercetarea, inovarea și competitivitatea, și ținând seama de provocările comune și obiectivele convenite. Există un potential semnificativ pentru aprofundarea cooperării în scopul evoluțiilor preconizate în sectorul energiei electrice, inclusiv nevoia de a se acorda ponderi sporite surselor regenerabile de energie și transporturilor nepoluante, ceea ce ar putea avea un impact asupra interconectării rețelelor de energie electrică și a comerțului în regiune.

7. A-și extinde analiza privind nevoile și riscurile investiționale furnizată în contextual obiectivelor din cadrul strategiei sale energetice la o perspectivă de ansamblu asupra investiților necesare pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul planului său national integrat privind energia și clima. A furniza o evaluare generală privind sursele investițiilor respective, inclusiv privind finanțarea corespunzătoare la nivel national și regional și la nivelul Uniunii. A lua, de asemenea, în considerare, ca sursă de finanțare, generarea de transferuri către alte state membre în mod eficient din punctual de vedere al costurilor, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului

8. A enumera toate subvențiile energetice, inclusiv și în special în ceea ce privește combustibilii fosili, precum și acțiunile întreprinse și planurile avute în vedere pentru eliminarea lor treptată.

9. A include o analiză a interacțiunilor cu politica referitoare la calitatea aerului și la emisiile atmosferice, cu informațiile necesare privind emisiile de poluanți atmosferici preconizate în cadrul politicilor și măsurilor planificate.

10. A realiza o mai bună integrare a aspectelor care asigură o tranziție justă și echitabilă, mai ales ținând seama de impactul social și de impactul asupra ocupării forței de muncă, prin enumerarea unor măsuri și calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei sărăciei energetice, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul(UE) 2018/1999. A discuta nevoile și măsurile legate de schimbările structurale pe care le implică tranziția la o energie curată în regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria cărbunelui sau de alte sectoare energointensive.