Executivul comunitar consideră că în România politica fiscală a devenit una pro-ciclică în 2016 iar, ca o consecinţă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de cheltuieli, deficitul guvernamental general s-a agravat în 2016 şi este preconizat să crească şi mai mult în 2017. Această majorare depăşeşte cadrul fiscal, ale cărei prevederi sunt sănătoase în teorie dar nu sunt puse în aplicare. Odată cu deteriorarea balanţei fiscale, ponderea datoriei publice ar urma să se deterioreze treptat dar va rămâne sub pragul de 60% din PIB.
La capitolul taxe, Comisia Europeană consideră că structura sistemului de taxe este favorabilă creşterii economice, veniturile din taxe depinzând mai mult de taxele pe consum şi mai puţin de taxele pe veniturile companiilor şi pe muncă. În schimb, ponderea muncii ‘la negru’ continuă să fie mare, aproximativ 15-20% din PIB, ceea ce afectează veniturile din taxe. De asemenea, România are cel mai mare grad de neîncasare la TVA din UE (diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi cele colectate – n.r.).
Referitor la cadrul fiscal, Comisia Europeană consideră că acesta este sănătos dar nu este pus în aplicare. Prevederile fiscale incluse în Legea responsabilităţii fiscale sunt bine concepute, dar bugetul pe 2016 nu a respectat aceste prevederi. În plus, strategia fiscală pe termen mediu nu ghidează procesul bugetar anual. În 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis Parlamentului o rectificare la strategia fiscală până la data limită de 15 august.
În ceea ce priveşte stabilitatea financiară, Comisia Europeană consideră că aceasta s-a îmbunătăţit în 2016, dar o serie de iniţiative legislative riscă să submineze predictibilitatea legilor şi încrederea investitorilor pentru că fac cadrul legal mai puţin predictibil. În acest context, Comisia susţine că impactul complet al Legii dării în plată rămâne dificil de evaluat, adăugând că actul normativ trebuie revizuit pentru a ţine cont de decizia Curţii Constituţionale. Executivul comunitar atrage atenţia asupra altor iniţiative care ar putea afecta sectorul bancar, referindu-se la un proiect de lege privind Agenţia de protecţie a consumatorului care ar putea afecta mandatul Băncii Naţionale şi puterea sa de supervizare a instituţiilor de credit. De asemenea, un alt proiect de lege vrea să restricţioneze independenţa Băncii Naţionale şi să plaseze BNR sub un control mai strict al Parlamentului.
Pe ansamblu, Comisia consideră că România a făcut unele progrese cu recomandările de ţară. ‘Au fost făcute progrese limitate în ceea ce priveşte credibilitatea instituţiilor fiscale, colectarea şi respectarea taxelor şi stabilitatea financiară. În schimb, au fost făcute unele progrese în domeniul ocupării locurilor de muncă, salariului minim, educaţiei şi pensiilor. De asemenea, au fost făcute unele progrese în domeniul sănătăţii, administraţiei publice şi companiilor de stat precum şi unele progrese în zonele rurale, transportului şi investiţiilor’, se arată în raportul de ţară al Comisiei.
Cele 27 de rapoarte de ţară publicate miercuri prezintă analiza anuală realizata de serviciile Comisiei privind situaţia economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz. În urma publicării, în noiembrie 2016, a analizei anuale a creşterii pentru 2017 şi a recomandărilor pentru zona euro, care stabileau priorităţile pentru acest an la nivel european, rapoartele publicate miercuri pun accentul pe dimensiunea naţională a semestrului european. În primavară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei ţări.