UE: Proiectul BRUA rămâne o prioritate strategică, problemele cu partea ungară trebuie rezolvate într-un mod inteligent. Reacţia României

Declaraţia vine în contexul în care partea ungară a decis modificarea unilaterală a proiectului BRUA, argumentând că nu mai este necesară o conductă între Ungaria şi Austria, întrucât poate fi utilizată infrastructura deja existentă pe ruta Ungaria-Slovacia-Austria, cu costuri mai mici.

‘Astăzi vedem că s-a dat startul construcţiei secţiunii româneşti a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană contribuie cu o finanţare decisivă la acest proiect şi am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operaţional până la finele anului 2019’, a spus comisarul european.

El a întărit ideea că BRUA este un proiect strategic de interes comun extrem de important pentru a diversifica sursele, ceea ce va creşte concurenţa şi va determina scăderea preţurilor, felicitând România pentru progresul înregistrat.

‘România face o treabă excelentă. Întărirea infrastructurii în România este o condiţie esenţială pentru realizarea coridorului BRUA. Cu siguranţă, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare şi a creşte securitatea şi, în acelaşi timp, pentru a creşte competiţia, cu efecte evident pozitive. Din aceste motive, Comisia a sprijinit acest proiect încă de la început’, a arătat Canete.

El a amintit că UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru realizarea conductei.

‘Ne aşteptăm ca acest proiect să meargă mai departe în conformitate cu calendarul agreat şi să fie finalizat anul viitor. Sper ca acesta să fie un exemplu pentru restul participanţilor, iar problemele de acum dintre Ungaria şi restul participanţilor la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent’, a mai spus Canete.

Potrivit acestuia, regiunea în care ne aflăm este cea mai dispusă întreruperilor şi totodată preţurile sunt mai mari decât în ţările vest-europene, în ciuda apropierii geografice de principalul furnizor, adică Rusia. Iată de ce este nevoie de cooperare între toate ţările din regiune, pentru a creşte nivelul de trai al cetăţenilor de aici, a subliniat oficialul european.

Comisarul a prezentat şi câteva slide-uri în care harta conductei BRUA apărea aşa cum proiectul a fost agreat iniţial, adică un gazoduct care va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Potrivit agendei evenimentului de la Sofia, va avea loc şi o ceremonie simbolică pentru a marca începerea lucrărilor la proiectul BRUA.

Poziţia României

”Cred că este imperativ ca fiecare țară care va fi tranzitată de BRUA să avanseze în paralel în ceea ce privește construcția acestui gazoduct. Nu cred că ar fi în interesul nimănui ca lucrurile să nu se întâmple astfel. România își va respecta termenele pentru BRUA și vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregătește extrem de serios și care este necesar nu doar pentru România, ci și pentru țările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră cu toate statele din vecinătatea României și, odată cu intrarea sa în funcțiune, există șansa ca și alte industrii să se dezvolte”, a declarat ministrul Energiei Anton Anton, prezent şi el la eveniment.

În urmă cu două zile, într-o conferinţă de presă organizată de companie la Bucureşti, Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, declara că modificarea proiectului BRUA va aduce României beneficii de un miliard de dolari şi nu va însemna că Ungaria va pune dop conductei care va transporta gazele din Marea Neagră spre vestul Europei.

Oficialii FGSZ au precizat că au organizat conferinţa de presă de la Bucureşti pentru a clarifica unele informaţii eronate apărute în presă în legătură cu interesul Ungariei vizavi de gazele care urmează să fie extrase din Marea Neagră.

În acelaşi timp, însă, directorul general al companiei a fost vizibil deranjat de întrebărilor jurnaliştilor români, care au vrut să afle de ce partea ungară s-a răzgândit în privinţa rolului său în proiectul BRUA, după ce a decis să nu mai construiască un gazoduct între Ungaria şi Austria.

‘Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Cum adică ne-am răzgândit? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani. Ştiţi cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcţie de preţ. Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri’, a susţinut Terhes.

El a mai spus că România nu are ce să facă cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, iar un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria.

‘Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?’, a întrebat el ironic.