UE pune la bătaie 42 de miliarde de euro pentru a-şi reduce dependenţa de Asia pentru semiconductori

„Este vorba de o investiţie majoră”, a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, cu prilejul unei vizite la centrul de cercetare Imec de la Louvain, în apropiere de Bruxelles. Acest plan „va garanta securitatea aprovizionării uzinelor europene, majorând de patru ori producţia de semiconductori în Europa până în 2030”, a precizat Thierry Breton.

Chiar dacă este pe primele locuri în lume când vine vorba de activităţile de cercetare în domeniul cipurilor, Uniunea Europeană a văzut cum în ultimele decenii ponderea sa în producţia mondială de cipuri a scăzut până la 10%, scrie Agerpres.

Însă lipsa de semiconductori, care frânează industria auto de trei ani prin închiderea forţată a numeroase uzine, a provocat un adevărat şoc. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud.

Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială.

„Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat”, a explicat Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.

Aceste componente sunt inevitabile în numeroase obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, precum telefoanele mobile, dar şi în centrale de stocare a datelor, care au devenit elementul central al unei economii digitale în plin avânt. Anul trecut, semiconductorii au reprezentat o piaţă mondială de aproape 600 de miliarde de euro, susţine firma de consultanţă Yole Développement. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, piaţa ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro în 2030.

Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.

În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa.

Executivul comunitar speră că aceste fonduri publice vor genera o sumă mult mai mare de investiţii private.

Planul Bruxelles-ului rivalizează cu cel al SUA, care intenţionează şi ele să repatrieze activităţile de producţie de cipuri pe teritoriul american. Vineri, Camera Reprezentanţilor a adoptat un proiect de lege care prevede ajutoare în valoare de 52 miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) pentru relocalizarea producţiei de cipuri electronice.

Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvydia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.

Uniunea Europeană depinde de Taiwan pentru mai mult de jumătate din necesităţile sale, a explicat comisarul Thierry Breton. De aici rezultă un risc economic major dacă ar izbucni un conflict militar cu China. „Dacă Taiwanul nu ar mai fi capabil să exporte, aproape toate uzinele din lume s-ar opri în trei săptămâni”, a avertizat Breton.