Între 2013 și 2023, producătorii din aproape toate activitățile economice și-au redus emisiile de gaze cu efect de seră. Furnizarea de energie electrică, gaz, abur și aer condiționat a înregistrat cea mai puternică rată de scădere și cea mai mare scădere generală, cu o scădere de 43% (448 milioane de tone echivalent CO2).
În această perioadă, alte 3 activități economice au înregistrat și reduceri de două cifre: minerit și cariere (-25%, 18 milioane tone echivalent CO2), servicii (-20%, 54 milioane tone echivalent CO2) și producție (-17% , 142 milioane de tone echivalent CO2).
Singura activitate economică cu mai multe emisii a fost transportul și depozitarea, cu o creștere de 14% în 2023 față de 2013. În același timp, s-a înregistrat o scădere cu 14% a emisiilor de gaze cu efect de seră ale gospodăriilor (110 milioane de tone echivalent CO2).
Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră măsoară cantitatea de emisii (măsurată în echivalent CO2) per unitate de valoare adăugată brută (măsurată în euro) într-o anumită economie. O scădere a intensității emisiilor înseamnă mai puține emisii pentru aceeași cantitate de valoare adăugată economică.
Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră în UE a scăzut cu 32% din 2013 până în 2023. Aceasta înseamnă că economia UE și-a crescut simultan valoarea adăugată (+19%) și și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră. Cele mai mari reduceri ale intensității emisiilor au fost înregistrate în Estonia (-61%), Irlanda (-50%) și Slovenia (-41%). România a înregistrat o reducere a emisiilor cu 38,4%.
În schimb, Austria (-17%), Lituania (-17%) și Luxemburg (-19%) au înregistrat reduceri moderate ale intensității emisiilor de gaze cu efect de seră.