Deşi finanţarea a fost convenită de principiu anul trecut, ea a fost revizuită periodic. Sprijinul Comisiei Europene este substanţial, în special după ce, la summitul din 23-24 octombrie, liderii statelor Uniunii Europene au reuşit să depăşească diferenţele şi să convină un nou acord privind clima şi energia, pentru perioada 2020-2030, ce include un triplu obiectiv vizând emisiile, energiile regenerabile şi eficienţa energetică.
Tradiţionala opoziţie a Poloniei a complicat acordul privind obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar în cele din urmă Varşovia a cedat acceptând o diminuare cu 40%, comparativ cu nivelurile din 1990. Liderii europeni au convenit totodată ca energiile regenerabile să reprezinte cel puţin 27% din energia consumată în UE în 2030, obiectiv ce va fi obligatoriu la scară europeană, în pofida rezistenţei afişate de Marea Britanie, între alţii.
‘Politica regională în perioada de programare financiară 2014-2020 va ajuta statele membre prin investiţii în energie crescute semnificativ şi printr-o trecere către o economie cu consum mai redus de energie, în special prin creşterea eficienţei energetice a clădirilor”, a spus Creţu.
Înaintea alegerilor europene din mai, Corina Creţu (pe atunci eurodeputată), actualul lider al grupului europarlamentar S&D Gianni Pittella şi alţi 78 de eurodeputaţi au susţinut campania Renovate Europe destinată stopării risipei de energie în clădiri.
‘Vom pleda pentru revizuirea directivei privind eficienţa energetică în sensul consolidării prevederilor ei, în special cu privire la renovarea clădirilor publice, dar şi al nevoii de oferire a unor stimulente adecvate pentru renovarea clădirilor private”, a explicat liderul grupului S&D, Gianni Pittella.